37
un vas englezesc și care a venit la cântare cu telegrafistul vasului, Singh, un indian din nu știu ce cult, care nu se tunsese niciodată în viața lui și care s-a împrietenit cu Kiky. După cântare am plecat în Mamaia, la Melody, cu Păunița, Lidia, Singh și Diogenis. La întoarcere n-am avut unde dormi și ne-am culcat într-un birou, pe jos, pe unde am apucat, Anca, Pau, Lidia, Dan, Ortansa, Kiky și eu. Bătaie de joc! (scriu eu în jurnal foarte revoltată)
    9 august - Nu s-a cântat nici azi din cauză de Sanepid. Am fost la Constanța după bani, iar seara am fost în gașcă mare cu Wanda, Michel, Grigore, cu Dan Mi­trea (care a scăpat de la poliție, ceva cu valută sau țoale) în discoteca "Autonight".
    10 august - A venit mama Ancăi iar seara am făcut un fel de ceai cu Dan, Au­rica, Adrian, Fredy și Tanța.
    12 august - Am fost cu Anca prin oraș după țoale. Nu s-a cântat și ne-am ho­tă­rât brusc să mergem în vizită la alte trupe: restaurant "Marea Neagră", "Neptun" un­de Sideral a cântat nasol! Am trecut pe la discoteca "66". A fost foarte haios. Am fost cu Anca, Ioji, Farcaș din Experimental, Păunița și alții. Ne-am întors în jur de 3 di­mineața.
    Marți, 13 august - Zi nasoală, ploaie, nu s-a cântat, dar am fost și am jucat cărți cu francezii Lidiei..."
    Lidia (e-mail): Francezii mei erau Annie și Philip, soț și soție, foarte tineri. Ea se născuse cu un picior mai scurt și șchiopăta. Ne împrieteniserăm foarte bine, așa de bine că ei se apucaseră să-mi ia interviu despre viața din România. L-au în­registrat pe casetofon; voiau ei să facă la ei acasă nu știu ce demonstrație despre adevărata Românie. Eu m-am apucat să le zic pe bune și de-a dreptul, adică tot ce era nasol... Mai târziu m-a căutat securistul de la hotel, care făcea pe jucătorul de tenis cu ei și-i trăgea de limbă... Nenorocitul m-a atenționat să-mi văd de treabă da­că nu vreau să mă închidă! Nu știa el chiar despre interviu, că se pare că francezii, chiar dacă habar n-au avut cu cine joacă tenis, nu vorbiseră prea mult. După aceea, când le-am spus cine e, s-au îngrozit și l-au ocolit, gata cu tenisul! Dacă securistul ăla ar fi știut sigur de vreun interviu, nu mai scriam eu acum cartea despre "Cate­na"... Banda aia cu interviul a ajuns în Franța... Annie a scos-o de pe casetă, a în­fă­șurat-o pe o țigară, a băgat-o în pachet și așa a trecut granița! Mai târziu am pri­mit de la ea o carte poștală: "Copilul a ajuns cu bine" și am știut că despre bandă era vorba. Am mai corespondat cu ei, au dat interviul la ziarul local, nu mai țin min­te orașul. Eh, eram și eu revoluționară.
    Pe urmă ne-au mutat în Eforie Nord, la terasa "Iunion". Stăteam în același hotel cu "Phoenix", hotel "Cristal". Phoenix" cânta la "Perla". Mare dezmăț ce-a fost în ho­telul ăla! Chefuri peste chefuri, reclamațiile turiștilor la Miliție, iar după alte două săp­tămâni, hop și legea lui Ceaușescu cu economia de curent electric și program de restaurant numai până la 10 seara pe tot Litoralul, pentru odihna oamenilor mun­cii fiindcă, în mintea lui, asta însemna concediu, adormitul de la 10 seara! Ne-au întrerupt curentul de la sursă chiar în timpul programului.
    Păunița tocmai fâcea niște inflexiuni vocale când, la un moment dat, s-a trezit cântând numai cu… mine. Normal că am terminat ce aveam de cântat, după care ne-am trezit pe scenă cu securistul stațiunii, cu șeful de restaurant și cu miliția, ca­re ne-au propus să cântăm… la "rece". Clar că am rămas stupefiate și ne-a bufnit râsul. Anca a încercat să le explice că nu se va auzi nimic, dar ei au insistat să încercăm. Le-am făcut voia și Păunița se auzea așa de tare încât respectivii nu au crezut că microfonul e scos din priză și s-au luat de ea, că face mișto de ei! Eu, cu tobele, nu mai spun ce vacarm făceam. S-au enervat rău de tot, eu și mai și, mi-am luat toba mare la spinare și am luat-o printre mese înjurând. Anca s-a speriat rău de tot că ne închid, dar nu mă putea liniști. Ne-au interzis să mai cântăm și ne-au eliminat din stațiune. Seara am tras un chef de zile mari cu "Phoenix" la hotel, așa, ca de ultima noapte, iar a doua zi iar eram în Constanța, la Papuc, să ne dea alt res­taurant să cântăm. Ne-a trimis la "Cap Aurora", restaurant "Topaz", ca să termi­nam măcar sezonul estival.