hawthorn-hawks-magpies-collingwoodPun pariu că telespectatorii fotbalului australian (Aussie rules sau footy, cum i se zice pe la ei) nu s-ar fi așteptat să afle că practicanții unui sport atât de dinamic pot suferi de depresie, mai ales că legenda spune că sportul face bine nu doar fizicului, ci și „pisicului”, sau, cum se zicea pe la noi, mentosano in corpore barosano, „traducerea” celebrului dicton latin mens sana in corpore sano.

Însă Jeff Kennett, fost președinte al clubului Hawthorn între 2005 și 2011 și actual președinte al organizației Beyond Blue (Dincolo de Albastru – la noi ar fi Dincolo de Inima Neagră), zice că de-a lungul vieții una din 5 persoane suferă de depresie, iar în AFL (Australian Football League) proporția e și mai mare, mai ales în rândul tinerilor jucători. Dacă românul consideră că orice motiv e bun ca să bea, tinerii jucătorii de footy consideră că orice motiv e bun ca să fie deprimați. Dacă n-au valoare suficient de mare ca să ajungă în elită, e jale. Dacă ajung acolo, încep să-și facă gânduri negre: își vor păstra locul în echipă? Iar fenomenul acesta se înregistrează și-n alte sporturi, dar în AFL e mai extins, zice Kennett.

În plus, tinerii se tem să vorbească deschis despre această afecțiune deoarece se tem că vor fi considerați slabi și că nu vor mai fi selecționați. După cum, probabil, unii dintre voi știu, marea campioană americană de schi, Lindsey Vonn, a recunoscut abia acum câteva luni că are probleme cu depresia.

Liberalul Kennett a devenit preocupat de depresie în cei 7 ani cât a fost premier al Victoriei (ocupă locul 7 după lungimea mandatului, din 1992 până în 1999) și ca urmare a decis să înființeze Beyond Blue, iar în sport a devenit vizibilă în 2004, când unul dintre jucătorii importanți ai vremii, Nathan Thompson, atunci la Hawthorn, a făcut publice problemele lui cu depresia.

Cei care urmăresc footy știu că acest sport are câteva caracteristici care-l diferențiază de alte sporturi: este un sport de familie (de la țâncul de 2 ani, la bunica octogenară, toată familia este prezentă la meciuri), când sunt grupuri de copii de școală primară aceștia stau în primele rânduri, și jucătorii și echipele sunt adânc implicați în viața socială. Sunt dese cazurile când se susține o anumită cauză, iar atunci componenții echipei respective (dar am văzut și arbitri) poartă o bentiță pe braț.

Ei bine, în derbyul de azi dintre Hawthorn și Collingwood va fi disputată și Cupa Beyond Blue pentru a sensibiliza lumea referitor la depresie. Până acum acest trofeu se disputa între Hawthorn și Geelong (atenție, se pronunță Gelong, nu Giilong, cum auziți la Eurosportul românesc), însă din acest an, pentru a avea un public extins, partener va fi Collingwood.

Deși deseori suporterii Coțofenelor (echipa fiind Magpies) au pancarte pe care scrie „It’s us against them” (în traducere liberă, singuri împotriva tuturor), lucrurile nu stau deloc așa, zilele acestea fiind anunțat că s-a înscris al 80000-lea membru în clubul de susținători, 20000 dintre aceștia fiind din afara regiunii Victoria. În fapt, cei înscriși în club sunt răspândiți în 88 de țări! Potrivit comunicatului clubului, doar Real Madrid și Borussia Dortmund au mai mulți membri, însă ținta este să se ajungă la nivelul acestora, adică la 100000. Acum 7 ani erau doar 38587 de membri, numărul lor crescând în fiecare an. Anul acesta, cel mai norcos membru va câștiga o mașină.

Pentru meciul de azi dintre Șoimi (Hawks, numele celor de la Hawthorn) și Coțofene se așteptă să fie cel puțin 75000 de spectatori. Plătitori, desigur.

Florin Silea

sursă foto: AFL (afișul meciului de azi)