Bolt a comis-o din nou, ca la Olimpiada din 2012, când în finală l-a amuțit (la propriu, încât pe urmă nici n-a mai pronunțat numele lui Bolt!) pe reputatul antrenor de atletism Nicolae Mărășescu. Acum n-a comentat el finala la 200 m de la Campionatele Mondiale de Atletism, dar eu tot am urmărit-o. Și a fost cum mă așteptam.

Anul trecut rezultatul lui Bolt a fost în finală cu 26 de sutimi mai bun decât cel realizat în semifinale. Acum, la 200 m, în semifinale Bolt a alergat în 20:12, iar în finală a îmbunătățit cel mai bun rezultat al anului, care-i aparținea, alergând în 19:66. Îmbunătățire a rezultatului din semifinale cu 46 de sutimi și cu 7 sutimi a celui mai bun rezultat al lui din acest an. Veți spune: uite ce antrenor bun are, că l-a adus la forma maximă exact în finală. Tot ce se poate, da’ mai n-aș crede! De ce? Pentru că…

Ia să vedem noi ce-a făcut Gay, dopatul, n-ați uitat!, la Des Moines, în 23 iunie a.c. În semifinale, slăbuț, ca Bolt: 20:07. Nene, dar s-a antrenat băiatu’ până la finală la fel ca Bolt și s-a văzut rezultatul în finală, tot ca la Bolt: 19:74! Finala, evident, tot ca-n cazul lui Bolt, a fost în aceeași zi…

Între timp a mai apărut o probă pozitivă de-a lui Gay, dar de data aceasta USADA n-a mai spus când și unde a fost recoltată. Evident, nici cu ce s-a dopat.

Update: Cum am avut puțin timp liber, am zis să verific rezultat cu rezultat și pentru ceilalți finaliști, ca să nu fiu acuzat că selectez doar ce-mi servește scopul.

Singurul care și-a îmbunătățit rezultatul în finală a fost un alt jamaican (de ce nu mă miră?), cel de pe locul 2, Warren Weir, care a fost pe urmele maestrului: 20:20 în semifinale, 19:79 (și-a egalat cel mai bun rezultat) în finală. Nu-i așa că rezultatul lui Weir e… weird?

Iată și rezultatele celorlalți finaliști, primul fiind rezultatul din semifinale, al doilea, din finală:

Curtis Mitchell – 19:79 (record personal), 20:04

Nickel Ashmeade – 20:00 (cel mai bun rezultat al sezonului), 20:05

Adam Gemili – 19:98 (record personal), 20:08

Anaso Jobodwana – 20:13 (record personal), 20:14

Churandy Martina – 20:13, 20:35

Jaysuma Saidy Ndure – 20:33 (cel mai bun rezultat al sezonului), 20:37.

Dintre cei care au avut rezultate normale, doar Ashmede e jamaican.

Acum să-mi explice oamenii de știință ai lu’ pește prăjit din antidoping cum se face că din 8 sprinteri doar doi își îmbunătățesc rezultatele în finală, și copios, și mai sunt și din aceeași țară. Adică toți sunt proști și stau la bere în loc să se antreneze, numai ei, nu?!

Dar pentru fanii lui Bolt m-am documentat și la tipe. Cum era de așteptat, un singur rezultat bate la ochi, cel al câștigătoarei, Shelly-Ann Fraser-Pryce, tot din Jamaica… 22:54 în semifinale, 22:17 (îmbunătățire cu 34 de sutimi!) în finală.

Murielle Ahoure – 22:46, 22:32

Blessing Okagbare – 22:39, 22:32

Shaunae Miller – 22:64, 22:74

Jeneba Tarmoh – 22:70 (cel mai bun rezultat al sezonului), 22:78

ChaRonda Williams – 22:80, 22:81

Mariya Ryemyen – 22:70, 22:84.

După cum se observă, doar cele de pe podium și-au îmbunătățit performanțele în finală, însă ivoriana cu 14 sutimi, iar nigeriana cu 7 (a venit la 1 sutime de recordul personal).

Florin Silea