foto-controversata-1Frate, mare-i grădina Domnului și mulți au sărit gardul. În cazul acesta este vorba despre cei din grădina lui Allah, care s-au făcut foc și pară fiindcă președintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, a avut un gest uman firesc, consolând-o pe mama răposatului președinte venezuelean Hugo Chavez. Gestul acesta l-a transformat automat pe iranian într-un păcătos!

Potrivit lui Dylan Stableford, de la Yahoo! News, care menționează ca sursă Al-Monitor, Hojat al-Islam Hossein Ibrahimi, membru al Societății Clerului Militant din Teheran, a spus că „in relation to what is allowed (halal) and what is forbidden (haram) we know that no unrelated women can be touched unless she is drowning at sea or needs (medical) treatment.”

Dacă adversarii președintelui iranian s-au năpustit să-l beștelească pe „păcătos”, și pe suporterii lui i-a mâncat în cur și au sărit ca arși, susținând, potrivit siteului al-monitor.com, că fotografia este o făcătură. Asta după ce au încerca să împiedice preluarea ei în presa iraniană. Ei pretindeau că, de fapt, iranianul l-ar fi consolat pe un cetățean în vârstă, aducând ca „probă” o fotografie. Ce să vezi, lucru Dracului în casa imamului, unii experți (nenumiți), susține siteul entekhab.ir, au considerat că aceasta este mânărită în Photoshop. Nu trebuie să fii expert ca să-ți dai seama că așa e, uitându-te doar la palma bărbatului și la cea a mamei lui Chavez. Sunt aproape identice (la bărbat e tăiat din arătător)! Ulterior s-a aflat și cine-i bărbatul și cu ce ocazie a fost făcută poza mânărită: este egipteanul Mohamad El Baradei, fostul președinte al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și unul dintre principalii opozanți ai fostului președinte Hosni Mubarak, care se îmbrățișa cu  filozoful Ali Larijani, președintele Parlamentului iranian.

Cea mai rezonabilă poziție o are siteul Shabakeye Iran, care, potrivit al-monitor.com, susține că Ahmadinejad a vrut, de fapt, s-o salute cu mâinile împreunate pe mama lui Chavez, cum le-a salutat pe alte femei prezente la înmormântarea venezueleanului, însă aceasta i-a luat mâinile în palme. Din fotografie, într-adevăr, așa pare.

Oricum, toată chestia e o tâmpenie. De altfel, chiar și unele voci din Iran zic că nu e cazul să se facă din țânțar armăsar pentru această atingere. Să sari de cur în sus – indiferent de precepte – că cineva își exprimă compasiunea față de altcineva dovedește fie prostie, fie inumanitate. Ce Dumnezeu, suntem în mileniul al III-lea, slăvit fie Allah! Ar fi cazul ca și regulile religioase să țină pasul măcar cu timpurile, dacă nu cu logica. Cazul acesta îmi amintește de tâmpenia securiștilor români ai lui Ceaușescu. Știu că pentru mulți securist tâmpit e pleonasm, dar dacă tolerăm pleonasmul lui Eminescu – „cobori în jos” – îl putem accepta și pe acesta. Când eram în liceu și am fost interogat fiindcă discutam despre muzica transmisă la Europa liberă, i-am zis securistului: „Nu văd ce rău facem fiindcă ascultăm muzică”. La care el a răspuns: „Lasă, că dup-aia ascultați și altele”. În acest caz fundamentaliștii religioși și-or fi zis: acum a atins-o, dup-aia, cine știe, poate-i face propuneri amoroase.

Întâmplarea mi-a adus în memorie o altă întâmplare, o discuție pe care am avut-o la o cafea, în timp ce-i făceam plăcere Domnului arzând iarba-dracului cu un preot maghiar, romano-catolic, din Alba Iulia, care-mi plăcea (fie-i țărâna ușoară) fiindcă era cult, umblat prin lume și avea mintea descuiată. Evident că prima dată l-am întrebat dacă are voie să fumeze (mie mi s-a cerut să ies din curtea ortodoxei Mănăstiri Rîmeț când mi-am aprins o țigară) și mi-a zis că nu e interzis. Apoi l-am întrebat de ce n-au voie preoții romano-catolici să se însoare? După ce mi-a spus că aceasta e o regulă introdusă de oameni, la care s-ar putea renunța, mi-a explicat și logica introducerii ei: se consideră că astfel, neavând familie, preotul se poate ocupa mai mult și mai bine de enoriași.

Ca ateu practicant (bunică-mea nu prea știa diferența dintre ateu și păgân, în sensul propriu, de adept al politeismului sau al altor religii decât cea creștină, așa că-mi zicea păgân), dar nu fundamentalist, nu mă deranjează nici o religie atât timp cât nimeni nu încearcă să mi-o bage pe gât și dacă are precepte umane. Însă nici nu pot avea orbul găinilor când văd reguli care sfidează firescul. Ați văzut și în cazul romano-catolicilor: imposibilitatea legală de-a ajunge la femeie a dus la o mulțime de scandaluri de molestare sexuală a tinerilor de către preoți. Chiar și-n privința homosexualității, creștinii o privesc într-un fel, mahomedanii, altfel, judecând după poveștile care s-au transmis din vechime. Cum tratează Biblia și Coranul homosexualitatea, habar n-am fiindcă n-am citit nici una dintre cele două cărți. Bibliei i-am dat o șansă, însă am renunțat la fel ca în cazul romanului Roșu și negru, preferând Biblia veselă. Am citit însă că in Biblie este condamnată homosexualitatea. Dar așa, condamnată, n-am auzit să fie excomunicat vreun homosexual creștin! Păi, ce, banii lui nu-s buni, de ce să-l excomunică?! Îl afurisim, doar.

Apropo tot de reguli făcute de om; cea mai mare jignire pentru creștini era când intrau musulmanii cu caii în biserici. De parcă n-ar fi și calul făptura lui Dumnezeu! Însă ce-am văzut la înmormântarea lui Marco Simoncelli? Eu, președintele Italiei și milioane de telespectatori din lumea-ntreagă. Ce credeți că erau în biserică, de-a stânga și de-a dreapta sicriului? Două motociclete, cea cu care Marco a câștigat titlul mondial la motociclism, la Clasa 250 cmc, și cea folosită la clasa MotoGP. Credeți că la ortodocși s-ar fi permis așa ceva? Mă îndoiesc.

Și tot legat de reguli, porunci, cutume etc. Parcă una dintre porunci e să nu preacurvești, pe care poporul a adaptat-o la viața reală, schimbând grafia și sensul: să nu prea curvești. Ar putea fi adăugate câteva cuvinte utile: iar dac-o faci, fă-o, dracului, cu prezervativ!

Florin Silea