Vali Şerban, directorul Festivalului-concurs de muzică folk (nu „muzică uşoară”, cum a anunţat nonşalant de pe scenă) Ziua de mâine, remarca la Gala laureaţilor din acest an, desfăşurată duminică, 13 noiembrie 2011, la Casa de cultură a sindicatelor din Alba Iulia, că numele trofeului Festivalului ar trebui schimbat în Alexandra deoarece, la fel ca anul trecut, acesta a fost câştigat de o Alexandra, dar nu Sidor (laureata precedentă), ci Andrei, din Negreşti, judeţul Vaslui. Până să aibă onoarea de-a cânta pe scena mare a Festivalului a trebuit să treacă de concursul ţinut pe scena mică (la propriu şi la figurat) a Teatrului de păpuşi Prichindel.
Aş putea să vă spun ceva şi despre calitatea concursului, dar de ce să mă ostenesc eu? Fiindcă în urmă cu mai mulţi ani, la Alba Iulia, de un 1 Decembrie, la o masă cu vin de Ocna Mureş (oferit de Liana şi de mine), regretatul Florian Pittiş le-a spus colegilor lui din Pasărea Colibri: „Aveţi grijă ce spuneţi că băiatul se pricepe!” (făcând un semn cu capul spre mine)? Oi fi eu priceput, dar de ce să nu transferi munca altora mai pricepuţi, mai ales dacă-i ai şi la îndemână? Aşa că, să vedem ce-a răspuns preşedintele juriului, Mihai Cosmin Popescu, după prima zi de concurs, la întrebarea:
– Aţi avut concurenţi care ar putea fi laureaţi?
Mihai Cosmin Popescu: Absolut! Am făcut selecţia pe Internet, ceea ce-i unic la festivaluri, pe unii dintre ei îi ştiam deja, aşa că, cel puţin mie, nu mi-a fost greu. Suntem 5 membri ai juriului şi fiecare a avut lista lui cu 12 propuneri, am adunat punctele, s-a centralizat şi s-a stabilit cine a trecut de preselecţie şi cine nu. Trebuia să trimită două piese mp3, proprii. Eu zic că mai transparent de atâta nu se poate şi zic c-am ales bine. A fost o seară foarte bună! Chiar dacă au fost puţini (sunt festivaluri cu 20 – 21 de concurenţi trecuţi de preselecţie), aici au fost puţini, dar buni. Ni s-a recomandat să fie 10 – 12. S-au retras doi între timp. Însă ne-am pus singuri beţe în roate fiindcă ne va fi greu să stabilim cine va avea trofeul! Dar sunt fericit, mai ales că am fost şi anul trecut preşedinte de juriu.
– Faţă de ediţia de anul trecut a fost mai tare concursul?
Mihai Cosmin Popescu: E mai tare! Şi anul trecut a fost strâns: Alexandra Sidor, care a câştigat, a avut 9,3 şi Alexandra Andrei, care concurează şi anul acesta, a avut 9,2; mi-a adus aminte Marius Matache (membru al juriului şi cel care se ocupă de popularizarea online a Zilei) lucrul ăsta. Eu sunt convins că va fi un podium foarte bun.
Aseară am văzut-o pe Alexandra Sidor în recital şi am fost încântat! Am fost încântat că a câştigat trofeul anul trecut. Încă o dată mi-am dat seama că e foarte talentată şi-ar fi păcat să se piardă. Mare păcat ar fi! Eu un veritabil talent, aşa cum sunt şi alţi tineri talentaţi: Ionuţ Mangu, din Cluj, care evoluează în seara asta, Alexandra Andrei, care-i din Vaslui… Sunt mulţi care s-au lansat în festivaluri şi e foarte bine că acum ei cântă prin cluburi. Dacă acum 5 ani nu prea aveau experienţă de scenă concurenţii, s-a cam schimbat treaba acum: cântă prin cluburi, cântă cu linia a doua a folkului, nu cu numele grele, şi-au format familia lor şi asta se simte. Sunt mult mai degajaţi pe scenă, tehnica instrumentală a concurenţilor este mult mai bună decât în anii trecuţi, cântece interesante, poezii frumoase… Deci, eu zic că e bine! Totul e să persevereze şi să nu se supere, cum au făcut unii, care dacă n-au câştigat la un concurs nu s-au mai dus la festivalul următor. Este cazul unui băiat foarte talentat, Mihai Voicu, din Suceava, care, dezamăgit de ce s-a întâmplat la Brăila acum o săptămână (eu n-am fost acolo, aşa că nu pot comenta), dezamăgit de clasament, s-a retras de aici, de la Alba Iulia. Nu cred că aşa trebuie judecate lucrurile. În fond şi la urma urmei e ca-n sport: nu poţi să fii mereu pe primul loc. Trebuie să ai răbdare.
Aici clasamentul va fi decis de momentul respectiv. Ei sunt apropiaţi ca valoare, n-au un lider. În alţi ani existau: Silvan Stâncel, care-i chiar de-aici, din Alba Iulia, Leo Constant, băiatul lui Sergiu Cioiu, care face naveta Canada – România şi care-i foarte bun. Când veneau ei la concursuri se ştia că, în general, lua trofeul unul dintre ei doi. Am fost la vreo 6 festivaluri anul acesta şi mereu se schimbă balanţa, nu e acelaşi câştigător.
Ce-aş mai putea spune eu despre prima seară? Dintre cei 5 concurenţi: Alexandra Andrei (Negreşti – Vaslui), Ioan Mateiciuc (Siret – în concurs a fost prezentat cum era scris pe foaia organizatorilor, Mateinciuc, însă numele corect e Mateiciuc), Laura Todică (Alba Iulia), Icarus (duo din Săveni, judeţul Botoşani) şi Cosmin Vaman (Iaşi) cel mai mult mi-a plăcut Vaman, pe care-l vedeam candidat la locul I.
Singura chestie nasoală a fost numărul mic spectatori (cred că majoritatea covârşitoare era alcătuită din rude şi prieteni ai concurenţilor) şi de presari. Pierderea lor (a celor care n-au fost) fiindcă am avut plăcuta surpriză că nu întotdeauna este adevărată butada: cine nu ştie, îi învaţă pe alţii. Dovada este Daniel Avram, profesor la „probabil singura şcoală de folk din ţară” (cum a zis Vali Şerban), la Palatul copiilor din Alba Iulia. Am aflat cu surprindere că are chiar şi disc! Nu, despre Mihai Viteazu(l) (că ba e cu l la coadă, ba nu, depinde de epoci) am aflat mai demult că a fost ucis de unguri, nu ieri… Mai multe voi afla dacă ni se arată interviul antamat. Deocamdată e suficient să ştiţi ca dacă îi prindeţi pe undeva discul sau pe el pe vreo scenă, merită ascultat: voce caldă, poezie (păi dacă e poezie, normal că e de calitate, altfel ar fi texte) şi tehnică bună de chitară, rezultând un tot care ne gâdilă în mod plăcut urechile.
În a doua seară, însă, sala s-a umplut şi de lume, şi de presă. Când am văzut că e şi un grup de elevi şi eleve de la Liceul militar „Mihai Viteazul” conduşi de o persoană în civil, am fost curios să aflu dacă li s-a ordonat să vină sau au venit ei de bună voie. Dan Popescu, din partea organizatorilor, mi-a spus că au venit de bună voie şi că n-au fost şi în prima seară fiindcă au avut Balul bobocilor. La ieşirea de la spectacol i-am abordat pe 3 dintre elevi, care mi-au spus că au venit că au vrut ei, iar unul dintre ei a adăugat „voluntari”.
Desigur că numărul mare de specatori se explică şi prin faptul că după concurs urma recitalul grupului folk Plus Noi, care i-a servit pe cei prezenţi cu Demidulce, cel mai noi album, dar şi cu câteva Cântece crude – precedentul lor album. Dar despre lansarea lor, în alt articol.
Dintre cei aflaţi în concurs: Ionuţ Mangu (Cluj-Napoca), Marius Daşcău (Bucureşti), Roxana Zăpârţan (Cluj-Napoca), Mirona Pascu (Cluj-Napoca) şi duo Claudia Ciobanu – Dan Cristi Ioniţă (Cluj-Napoca) credeam că are şanse la locul I Zăpârţan.
Dar să vedem ce-a mai avut de zis preşedintele juraţilor, acelaşi Mihai Cosmin Popescu, redactor muzical la Radio România actualităţi, pe care l-am întrebat:
– Seara a doua a fost mai tare decât prima?
Mihai Cosmin Popescu: O, ce întrebare grea!… Nu, eu zic c-au fost egale. Au fost două seri foarte bune. Sincer! Cu mâna pe inimă! Ca dovadă, şi faptul c-am stabilit cele 5 premii relativ greu. Am dezbătut mult.
– Sunt diferenţe mari?
Mihai Cosmin Popescu: Foarte strâns, în special la primele 3 locuri. Cam două puncte între primele două locuri, ceea ce nu e mult. Fiecare dintre noi şi-a ales 5 posibili premianţi, i-a pus în ordine: 1, 2,…, locul I – 5 puncte, locul 2 – 4 puncte,… s-a adunat şi cine a avut cel mai mare punctaj a ieşit pe locul I cu 20 de puncte, iar locul II a avut 18.
– Aţi avut anumite criterii de care aţi ţinut cont?
Mihai Cosmin Popescu: Sigur! În primul rând vocea, 2 – compoziţia, 3 – poezia, 4 – tehnica instrumentală, 5 – personalitatea fiecăruia de-a şti, ca un actor, să treacă scena, de-a…
– De-a transmite!
Mihai Cosmin Popescu: De-a transmite, exact, ăsta-i cuvântul!
Dar să lăsăm puţin juraţii să-şi tragă sufletul în timp ce eu îl trag de limbă pe Ioan Mateiciuc ca să aflu pe cine vede el, din postura concurentului, pe locul I.
– Dacă ai fi fost în juriu, pe cine ai fi ales pe locul I?
Ioan Mateiciuc: … Dar eu sunt în postură de concurent… Ştiu ce să zic? Pe toţi!
– Hai, eşti în juriu…
Ioan Mateiciuc: Probabil pe Cosmin Vaman. I l-aş fi dat lui Cosmin Vaman.
Acum poate vă întrebaţi ce mi-a căşunat taman pe Mateinciuc? Nu, n-a fost codiţa împletită de pe partea stângă (acum, depinde de unde priveşti, de sus sau de jos!), pe care tot căuta s-o ascundă. Conştient, a contat faptul că a organizat showul din public în a doua seară: pancarte de susţinere pentru fiecare concurent şi altele cu nota 10, diverse mesaje afişate pe dispozitive mobile, gen „aplauze”… Iniţial am crezut că e mintea şugubeaţă a lui Vali Şerban, dar mi-a zis că el n-are nici o implicare, concurenţii au pus la cale chestiile, iar primul pe care l-am abordat ca să aflu mai multe a fost chiar instigatorul, Mateiciuc. Probabil că şi subconştientul a avut un rol fiindcă de la el am aflat că şi el organizează, prin intermediul Asociaţiei culturale Peter Tomaschek, un festival de folk numit FolkEver. Iar când nu lucrează „cu ziua” (cum mi-a spus, după care a menţionat şi unde: Primăria Siret, unde se ocupă de fonduri europene – sper să-l văd pe la TV doar pe scenă, nu şi pe treptele DNA) se ocupă şi de blogul lui: folkever.blogspot.com, unde găsiţi interviuri şi înregistrări video din menţionatul festival. Dacă îl aveam înregistrat, îl „pâram” c-a zis că festivalul pe care-l organizează el e mai frumos decât Ziua de mâine, dar cum nu-l am, nu menţionez chestia asta, că dacă zice că n-a zis şi-mi cere o bere ca să-l iert c-a zis că n-a zis? Păi până ajung eu cu berea la Siret se alterează şi-ar fi păcat!
Ei, dar să ne rupem din reveria fondurilor europene şi să revenim azi la Ziua de mâine. Cum pe Florin Silviu Ursulescu l-am iertat în ziua de ieri de întrebări, e timpul să-i aflu azi părerile despre ce-a văzut în concursul Zilei de mâine.
– Până la urmă, cum a fost concursul?
Florin Silviu Ursulescu (redactor muzical la Radio România, reprezentant al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România): Cum mă aşteptam să fie, tare, fiindcă, după cum ţi-am mai spus, s-a făcut o preselecţie. Festivalurile la care se înscrie toată lumea sunt inegale şi nu sunt de nivel aşa mare. Aici s-a ştiut clar că sunt 12 interpreţi deja aleşi, deci era evident că toţi au o anumită valoare. Nu s-au prezentat doi, au rămas 10 şi din aceştia 10 2 – 3 puteam să zicem că „şchioapătă”, restul de 8 au intrat în discuţie pentru premii. Deci, de nivel bun.
– Vreunul dintre cei care au fost va ajunge pe mari scene, va duce mai departe stindardul folkului?
Florin Silviu Ursulescu: Asta e o temă care se pune la toate conferinţele de presă de după festivaluri; s-a pus şi aici, şi acum un an, şi acum doi ani ş.a.m.d. Din păcate, afirmarea lor ulterioară nu mai depinde prea mult de ei, mai puţin de jumătate. În rest, e vorba de un climat organizaţional, de o industrie muzicală, de promovare, de radiouri, de televiziuni, de presă etc., etc. Dar la noi sunt la pământ. Ideea aceasta de cultură, de muzică dispare. Adică nu dispare, a dispărut deja! Toate rubricile culturale s-au transformat în rubrici mondene, şi la televizor, şi chiar pe Internet, şi-n ziare. Nu mai există promovarea valorilor. Aceşti muzicieni şi viitori muzicieni trebuie să aibă noroc plus o tărie extraordinară. Pe vremuri, cu valoare izbândeai. Acum, pe lângă valoare trebuie să ai şi alte atuuri care nu depind de tine. Întorcându-mă la întrebarea ta, sunt tare sceptic. Eu de felul meu sunt prăpăstios şi sceptic. Aş dori din suflet să reuşească să se afirme cineva, dar nu prea cred.
Văzând ce s-a întâmplat anul ăsta, anul trecut ş.a.m.d, cred că 1 – 2 se vor afirma, dar nu-n domeniul folkului; vor deveni muzicieni de-un anumit tip: de muzică pop, de jazz ş.a.m.d., dar nu pe linia folkului.
– Faţă de anul trecut a fost mai înalt calitativ?
Florin Silviu Ursulescu: Da, cred că da. La o astfel de întrebare ar trebui să am lista de anul trecut, că nu am chiar aşa memorie ca să-i ţin minte pe cei 10 de anul trecut, dar din ce-mi amintesc de la jurizarea de anul trecut, parcă a fost mai uşor. Deci, anul ăsta a fost un pic mai sus.
Acum, înainte de a vă scrie palmaresul actualei ediţii, să închei mobilizator pentru tovarăşii organizatori şi pe ton optimist, exprimându-mi speranţa că edţia viitoare va fi şi mai superioară («să nu vă-mpingă păcatu’, repet, să nu vă-mpingă păcatu’» – ca să-l citez pe comandantul meu de companie – a 8-a, nu a 7-a, în aceea era un nepot de-al generalului Milea, cel de la Revoluţie, care a fost şi la Jurământul nostru – să mă pârâţi doamnei Eneşel, profa mea de română din generală, că am scris „mai superior” că nu vă mai povestesc cum a fost pe la alte spectacole şi lansări din Ziua de mâine!).
No, după cum aţi aflat chiar de la surse (nu „pe surse”), juraţii (cei doi deja menţionaţi avându-i colegi pe: Ioana Bogăţan, Dr. Marius Matache – doctoratul e în chimie, nu-n muzică, dar un doctorat nu strică la casa omului – şi Daniel Avram) au avut misie grea pentru a distribui premiile. Până la urmă, laureaţii sunt:
Alexandra Andrei (în foto, captură de ecran din timpul transmisiei prin Internet a Galei laureţilor)- Premiul 1
Claudia Ciobanu – Dan Cristian Ioniţă – Premiul 2
Cosmin Vaman (în concurs a fost dat din Iaşi, la gală a fost mutat la Bacău) – Premiul 3
Ionuţ Mangu – Premiul Consiliului judeţean Alba
Icarus – Premiul de popularitate al juriului
Icarus – Premiul de popularitate (decis de votanţii prin Internet)
Marius Daşcău (în concurs a fost prezentat ca fiind din Bucureşti, la gală a fost mutat în Vaslui) – Premiul Radio România actualităţi (două înregistrări în cursul anului 2012)
Roxana Zăpârţan – Premiul Radio Reîntregirea al Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia
Florin Silea