Comisia a înaintat miercuri, 18 septembrie, un proiect legislativ menit să restabilească încrederea în integritatea indicilor de referință.

Un indice de referință este un indicator (statistic) calculat pe baza unui set reprezentativ de date subiacente și utilizat ca preț de referință pentru un instrument sau un contract financiar ori pentru a măsura performanța unui fond de investiții.

Noile norme vor ameliora exactitatea și fiabilitatea indicilor de referință, vor facilita prevenirea și detectarea încercărilor de manipulare a acestora și vor clarifica responsabilitățile în privința indicilor și în privința supravegherii acestora de către autorități. Normele în cauză vin în completarea propunerilor care au fost înaintate de Comisie și au primit acordul Parlamentului European și al Consiliului în iunie 2013, destinate să confere manipulării indicilor de referință statutul de abuz de piață, supus unor amenzi administrative stricte (a se vedea MEMO/13/774).

Manipularea ratei dobânzilor interbancare din piața londoneză (London Interbank Offered Rate – LIBOR) și a ratei dobânzii interbancare oferite la operațiunile în euro (Euro Interbank Offered Rate – EURIBOR) s-a soldat cu amenzi de milioane de euro aplicate mai multor bănci din Europa și SUA, fiind, de asemenea, în curs de investigare acuzații de manipulare a indicilor de referință pentru mărfuri (de exemplu: petrol, gaz și biocombustibil) și a indicilor de referință pentru cursurile de schimb.

Prețul unor instrumente financiare în sumă totală de mii de miliarde de euro depinde de acești indici de referință, iar milioane de credite ipotecare rezidențiale sunt la rândul lor corelate cu aceștia. Drept urmare, manipularea indicilor de referință poate conduce la provocarea unor pierderi semnificative consumatorilor și investitorilor, la denaturarea economiei reale și la subminarea încrederii la nivelul pieței.

Michel Barnier, comisarul pentru Piața internă, a declarat: „Indicii de referință sunt elemente fundamentale ale sistemului financiar: aceștia sunt esențiali pentru piețele noastre, precum și pentru ipotecile și economiile a milioane dintre cetățenii noștri, dar au rămas până în prezent în mare măsură nereglementați și nesupravegheați.

Încrederea la nivelul pieței a fost subminată de scandaluri și acuzații de manipulare a indicilor de referință. Această situație nu poate continua: trebuie să reclădim încrederea.

Propunerile avansate astăzi vor garanta, pentru prima dată, că toți furnizorii de indici de referință vor fi supuși obligației de a fi autorizați și vor face obiectul unei supravegheri. Propunerile vor ameliora transparența și vor aborda problema conflictelor de interese. Astfel vor fi asigurate integritatea, continuitatea și calitatea indicilor de referință-cheie.”

Elementele principale ale propunerii

Propunerea este în acord cu principiile recent convenite la nivel internațional de Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO) și are drept obiect o gamă largă de indici de referință, care include nu doar ratele de dobândă de referință, cum ar fi LIBOR, ci și, de exemplu, indicii de referință aferenți mărfurilor.

Propunerea se referă la toți indicii de referință utilizați pentru instrumente financiare acceptate la tranzacționare sau tranzacționate într-o piață reglementată, cum ar fi instrumentele financiare derivate pe energie și pe valute, cele utilizate în cadrul contractelor financiare, cum ar fi creditele ipotecare, precum și cele utilizate pentru a măsura performanța fondurilor de investiții și își propune să soluționeze posibilele neajunsuri din fiecare etapă a generării și a utilizării indicilor de referință.

În ultimă instanță, obiectul este asigurarea integrității indicilor de referință prin eliminarea conflictelor de interese, prin garantarea faptului că acești indici reflectă realitățile economice pe care își propun să le măsoare și că sunt utilizați în mod adecvat.

În special, propunerea:

• ameliorează guvernanța și modalitățile de control asupra procesului de generare a indicilor de referință

  Activitatea de furnizare a indicilor de referință va fi supusă autorizării prealabile și supravegherii permanente la nivel național și european. Propunerea impune obligația ca administratorii să evite, dacă este posibil, conflictele de interese și să le gestioneze în mod corespunzător în cazul în care acestea nu pot fi evitate.

• ameliorează calitatea datelor primite de administratorii de indici de referință, precum și a metodologiilor utilizate de aceștia

  Propunerea impune utilizarea unor date suficiente și exacte pentru stabilirea indicilor de referință, astfel încât acestea să fie reprezentative pentru realitatea economică și a pieței pe care își propun să o măsoare indicii respectivi. Datele ar trebui să provină din surse fiabile, iar indicii de referință ar trebui calculați într-o manieră exactă și fiabilă. Aceasta înseamnă, de asemenea, că trebuie folosite, în măsura posibilului, date aferente operațiunilor, fiind permise estimări verificate atunci când astfel de date nu sunt disponibile.

• garantează că entitățile care contribuie la generarea indicilor de referință furnizează date adecvate și sunt supuse unor controale adecvate

  Administratorul va elabora un cod de conduită în care se precizează în mod clar obligațiile și responsabilitățile entităților care contribuie la generarea indicilor de referință atunci când trimit date destinate calculării unor astfel de indici, inclusiv obligațiile referitoare la gestionarea conflictelor de interese.

• asigură protecția adecvată a consumatorilor și a investitorilor care recurg la indicii de referință

  Propunerea ameliorează transparența datelor utilizate pentru calcularea unui indice de referință și a modalității în care se efectuează acest calcul. Se va explica, de asemenea, ce anume se intenționează a se măsura prin intermediul unui anumit indice de referință și care sunt punctele vulnerabile ale acestuia. Propunerea impune, de asemenea, băncilor obligația de a evalua adecvarea pentru consumatori, dacă este cazul, de exemplu la redactarea contractelor ipotecare.

• asigură supravegherea și viabilitatea indicilor de referință critici

  Indicii de referință critici vor fi supravegheați de colegii de supraveghere, sub conducerea autorității de supraveghere a administratorului indicelui de referință respectiv și cu includerea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). În caz de dezacord între membrii colegiului, ESMA va avea posibilitatea să ia o decizie prin intermediul unei proceduri de mediere cu efecte obligatorii. Indicii de referință critici trebuie să respecte și alte cerințe suplimentare, inclusiv competența autorității de resort de a impune obligativitatea contribuțiilor.

Băncile centrale care fac parte din Sistemul European al Băncilor Centrale sunt excluse din domeniul de aplicare al textului legislativ întrucât acestea dispun deja de sisteme pentru a asigura conformarea la obiectivele acestei propuneri de regulament.

Indicii de referință ale căror date de intrare provin din piețe reglementate sunt scutite de anumite obligații pentru a se evita reglementarea dublă.

sursa: Comisia Europeană

Primul efect al acestei propuneri a fost faptul că miercuri, 19 septembrie, între orele 9:00 și 11:00 euro a pierdut circa 60 de pipși față de yen (pip este cea mai mică schimbare a cotației pe care o poate avea o monedă în raport cu alta; în cazul yenului un pip este 0,01). Atunci am fost surprins fiindcă nu venise nici o știre care să privească direct cele două monede. Acest comunicat a fost publicat abia la ora 13:00, însă este clar că unii au fost mai informați.

În mod sigur unii au pierdut bani fiindcă scăderea bruscă a venit în contradicție cu tendința de creștere a euro în raport cu yenul.

Aceeași soartă a avut-o și dolarul american în raport cu yenul (atunci însă scăderea a USD a fost mult mai mare și bruscă) acum câteva luni când un grup semnificativ de parlamentari americani i-au cerut președintelui SUA să abordeze în cadrul discuțiilor economice cu partenerii din Asia problema manipulării pieței valutare.

Florin Silea