Nu știu câți ar fi pariat că Andrei Nechita (în foto, în echipament negru, cu nr. 205), ca de obicei, singurul român prezent în elita ciclismului la o competiție mondială, nu va abandona cursa de șosea a Campionatelor Mondiale de Ciclism de la Florența, una dintre cele mai dure din istoria acestei competiții, mai ales că abandonase anul trecut la JO de la Londra, unde traseul a fost mult mai ușor, iar vremea a fost excelentă.
Eu, înainte de a vedea transmisia în direct realizată de Uniunea Ciclistă Internațională, aș fi pariat cu inima cât un purice că va face jumătate din cursă. Imediat ce am văzut condițiile îngrozitoare de concurs (ploaie puternică, uneori torențială, vânt și numai 17 ºC) am fost convins că nici măcar jumătate din cei 272 km nu va reuși să parcurgă. Însă tur după tur îi vedeam numele pe eran sau câte o imagine fugitivă în care se zărea nr. 205 și după ce-a trecut jumătatea cursei. Era la coadă, dar era acolo, cu magraonii ciclismului mondial. Nu, ce Wiggins, Froome, Horner, Evans! Ei erau demult la căldurică în autobuzele echipelor. Era cu favoriții: Cancellara, Gilbert, Sagan, Nibali, Rodriguez… Inclusiv când a început ultimul tur (distanța constând în 10 ture pe același traseu), deci după circa 250 de kilometri, era tot acolo, al 45-lea, ultimul nume care a fost scris pe ecran. În final a ajuns pe locul 47 – fiind urmat în același timp de spaniolul Jonathan Nicolás Castroviejo, de la Movistar, și germanul Paul Martens, care după această cursă și-a prelungit contractul cu Belkin – la 8:06 de câștigător și la 7:15 în fața ultimului clasat, francezul Thomas Voeckler, locul 61!
Probabil unii dintre cei care nu urmăresc ciclismul vor spune: Ce mare brânză! A venit pe 47, pfui! Da, nu e mare brânză, e șvaițer cu icre negre la grătar! Ca să realizăm senzaționalul performanței lui Nechita trebuie menționate câteva lucruri: întreaga echipă a Marii Britanii a abandonat, iar din echipa SUA au terminat doar 2 cicliști! Nici Contador n-a rezistat până la final, el abandonând în ultimul tur. De altfel, din 208 cicliști au reușit să încheie unul dintre cele mai mai dificile trasee care au fost la CM de Ciclism de-a lungul istoriei – după aprecierea cicliștilor și comentatorilor de ciclism – doar 61, adică aproape 30%! Aceasta în condițiile în care la categoria Elite au fost aproape toate numele mari ale ciclismului profesionist. Iar Nechita a terminat pe locul 47 această cursă periculoasă! N-o spun eu, au spus-o comentatorii transmisiei UCI, o dovedesc cele câteva căzături înregistrate și a spus-o Fabian Cancellara pentru Cyclingnews: „It was a strange world championships. It was also very dangerous, there were too many white lines on the roads. It’s great that they resurfaced 150 km of roads but it was too much. All those things also played a factor today.”
În final campion mondial a devenit un outsider, portughezul Rui Alberto Faria da Costa învingându-l la sprint pe spaniolul Joaquin Oliver Rodriguez (în clasamentul UCI e trecut Joaquin, însă el își scrie numele Joaquim), la 15’’ venind un alt spaniol, Alejandro Belmonte Valverde (în dreapta), coleg la Movistar cu câștigătorul, care l-a depășit la sprint pe Vincenzo Nibali, revenit în grupul fruntaș după o căzătură.
O situație nemaiîntâlnită s-a petrecut pe podium, unde Costa plângea de bucurie, iar Rodriguez de amărăciune! Probabil că nici Fernando Alonso n-a fost bucuros, dar l-a felicitat, la fel cum au făcut ceilalți ocupanți ai podiumului, pe câștigător. De altfel, portughezul a respectat durerea lui Purito, bucurându-se reținut de victorie.
Antrenorul Spaniei, Javier Minguez, însă, a fost șucărit rău de tot că Valverde nu l-a ajutat pe „Purito” să câștige titlul mondial: „He should have chased down anything that moved – even the television motorbike! Okay, two medals is cause for a fiesta. But thanks to his error, we’re not World Champions.”
De celalaltă parte, cel incriminat a spus că n-a avut picioare ca să-l ajute pe Rodriguez când Costa a plecat de lângă el și Nibali ca să-l urmărească pe Costa.
Valverde a devenit singurul ciclist medaliat la două campionate mondiale, el având 3 medalii de bronz și două de argint. Olandeza Marianne Vos este și ea medaliată, însă la 3 ediții, toate medaliile fiind de aur.
Revenind la cicliștii români, Nechita a fost singurul rutier român care a reușit să încheie proba pe șosea, atât cei de la sub 23 de ani, cât și juniorii abandonând.
Totuși, o mențiune merită Zoltan Șipoș (în foto), rutierul de la Tușnad Cycling Team aflându-se în competiția celor sub 23 de ani în evadare alături de alți 5 rutieri pe parcursul a circa 90 de kilometri, ducând în numeroase rânduri trena, îndeosebi pe cățărări, evidențiind astfel nu doar România, ci și sponsorul BRD, care a făcut o bună afacere sponsorizând echipa României. Oricum, nici unul dintre cei aflați în evadare n-a reușit să rămână în fruntea cursei, ultimii fiind prinși de pluton după circa 12 km de când n-a mai putut ține pasul cu ei rutierul român.
Competiția a fost câștigată de slovenul Matej Mohoric, care anul trecut a câștigat proba la juniori, iar în 2014 va deveni coleg cu Peter Sagan la Cannondale. Probabil că vom mai auzi de el, ținând cont că în 19 octombrie face abia 19 ani.
Și la femei titlul a mers la favorită, Marianne Vos, care a plecat pe cont propriu când mai erau circa 4 km și n-a mai putut fi ajunsă de suedeza Emma Johansson și italiana Rosella Ratto, sosite cu 15’’ întârziere. Astfel, Olanda a căștigat la feminin atât la contratimp, prin Ellen Van Dijk, cât și pe șosea. Van Dijk a făcut parte și din echipa americană câștigătoare a contratimpului pe echipe, Specialized – Lululemon.
Florin Silea
surse foto: 1 – Velonews
2 – Cyclingnews
3 – captură de ecran
