Din păcate, Simona Halep a pierdut din cauza ei finala de la Roland Garros, fiind învinsă după 3:02 ore de campioana Maria Șarapova cu 6-4 6-7 (5-7) 6-4, deși a avut două mingi de break în setul decisiv, la scorul de 2-1 pentru ea. A mai avut minge de break și la 4, dar, cu tot sprijinul publicului, a pierdut fiindcă a intrat pe teren cu mentalitatea celui cu șansa a doua și, ca urmare, și-a folosit rarisim lovitura nimicitoare, acel backhand cu două mâini în lung de linie.

Sper că de-acum înainte va avea mai mare influență antrenorul Wim Fisette decât managerul Virginia Ruzici (care spunea pe la începutul anului că încă e devreme să se gândească la un turneu de Grand Slam, idee cu care a și început Simona turneul), care să-i inoculeze mentalitatea de favorit. Păi dacă nu-ți impui să câștigi, cum vrei să câștigi?! Ce-i chestia aia: „Să fie relaxată, să joace fără presiune”? Păi tocmai asta face diferența dintre campioni și restul: pe lângă calitățile fizice și talent, rezistă foarte bine la stres. Vi-l imaginația pe Djoca intrând într-o finală cu genunchii tremurând?! Sau pe Nadal? Murray, da, de aceea nici nu e la nivelul celor doi, chiar dacă Lendl a reușit să-i inoculeze ceva mentalitate de campion.

În acest caz, însă, a fost adevărată sintagma „și-a dorit mai mult victoria”. Evident, cu referire la Șarapova, care a dominat-o psihic pe Halep și a câștigat în ciuda faptului că a făcut 11 duble greșeli la serviciu!

Ca urmare, păstrez felicitările pentru primul titlu de Grand Slam fiindcă, acum, locul 2 la Roland Garros e bun pentru români, dar pentru mine nu e suficient de bun! Deocamdată, felicitări doar pentru locul 3 în clasamentul mondial!

Felicitări merită, însă, ambele jucătoare, care au făcut o finală de mare luptă, cu multe lovituri spectaculoase.

Acum, după ce am scris articolul, și Mats Wilander a spus la Eurosport că diferența a fost făcută în plan mental.

Florin Silea