Duminică, 13 decembrie 1981 a fost fost o dată memorabilă pentru rockul românesc. Evident, la vremea aceea nici Dumnezeu nu era conștient de acest fapt! Habar n-am dacă acel concert al formației Celelalte Cuvinte, dat la Casa de cultură a studenților din Timișoara, a fost bun sau salab fiindcă n-am fost. Țin însă minte că atunci când i-am văzut eu prima dată, în toamna lui 1982, la Sala Olimpia, tot în Timișoara, într-un recital din cadrul unui spectacol cu unii dintre laureații de la Festivalul de Rock Costinești, m-am gândit: „Sunt slabi, dar dacă se țin de treabă, pot ajunge acolo sus, lângă Phoenix; se vede că vor și au potențial!” Chiar dacă interpretarea a lăsat de dorit, mi-a plăcut că era altceva decât se cânta în epocă și că aveau texte și versuri care te făceau să gândești. Plus că, într-o perioadă în care poporul avea obligația să fie vesel cu cât era mai trist, ei aveau mesaje pesimiste.

Anii au trecut, au urmat multe alte concerte, unele mai bune, altele mai slabe și unele mai excelente de-a dreptul (copii, voi să nu folosiți sintagma „mai excelent” decât la mișto, altfel vă dă profa de română un 4 atât de mare, încât n-o să-l puteți duce!). Cum, de pildă, a fost cel în care au prezentat în premieră mondială, tot acasă, la Casa studenților din Timișoara, celebrul ciclu Ziduri și umbre. Pentru cei care n-au avut ocazia să-l vadă sau măcar să-l asculte, e ceva de calibrul Cantafabule și Zamolxe, diferența fiind că acelea au fost imortalizate pe discuri, pe când Ziduri… n-a avut această șansă, doar piese din această capodoperă apărând pe diverse discuri ale formației. Am încercat să-l conving pe Călin Pop să refacă această lucrare ca să fie înregistrată, dar nici vorbă să-l conving, așa cum nici eu, nici Liana n-am reușit să-l convingem să scoată album solo, abia Florian Lungu l-a convins…

Dar, să revenim la vineri, 13 decembrie 2019, când, tot la Timișoara, dar, din păcate, nu la Casa de cultură a studenților (locul unde s-a lansat și a obținut consacrarea), ci la Escape Underground Hub, formația va sărbători împlinirea a 38 de anișori de activitate în câmpul muzicii rock, prezentând albumul recent lansat, Electric live. Cum Timișoara e Timișoara, de data aceasta vor fi și tricouri, nu ca la București, unde a fost numai dublul CD. De ce am folosit „din păcate”? Pentru că fiind un club unde se servește alcool, mă îndoiesc că vor fi și elevi pe-acolo. Da, dacă era pe vremea lui Pingelică, no problem, barurile erau locul unde elevii se întâlneau cu profesorii mai des decât la școală (nu generalizăm, dar,… în general așa era), însă în epoca asta sclemberitică…

Biletul costă 60 de lei și poate fi cumpărat de la iabilet.ro. Dacă vă grăbiți, poate mai prindeți fiindcă la ora redactării articolului mai erau 13 bilete la acest preț. Restul și în ziua concertului vor costa 70 de lei.

Ca să intrați în atmosfera de concert, puteți să vă încălziți cu videoclipul Jocul ursului, lansat zilele trecute de Călin Pop, în care face adevărată cipcăraie la chitară – pentru snobi, chinezărie. Atenție, dacă tot sunteți snobi, măcar fiți deștepți, nu proști! Când e de bine, e chinezărie, o chestie meșteșugită, migăloasă, operă de artă, când e de rău, e chinezim, adică lucru prost, făcut la normă, cum se zicea pe vremuri! Faptul că enorm de mulți le folosesc pe dos, nu înseamnă că așa e corect, ci doar că acum sunt mulți inculți care folosesc termeni al căror sens nu-l cunosc. Vorba unui stand-up comic: „Unde-s proștii de altădată?!…”

Florin Silea