sDiverse aspecte trebuie rezolvate înainte ca Parlamentul să poată aproba viitorul acord UE – SUA privind transferul de date financiare prin reţeaua SWIFT, a reieşit din dezbaterea pe care deputaţii europeni  au susţinut-o miercuri. Punctele-cheie sunt transferul de date colective şi contestarea în cazul în care datele cu caracter personal sunt utilizate în mod abuziv. Parlamentul European va avea o dezbatere referitoare la Registrului pasagerilor (PNR).

Parlamentul a respins în februarie acordul SWIFT, fapt ce a condus la negocierea unui nou acord. Comisia Europeană intenţionează semnarea noului acord în iunie. Cu ocazia respingerii acordului anterior, deputaţii au criticat în mod vehement faptul că acordul nu permitea transferul de date ale anumitor suspecţi, ci transferul datelor sub formă de pachet („bulk data”). Drepturile cetăţenilor cu privire la datele personale, mai exact cele legate de acces, rectificare, compensare şi căi de atac nu au fost definite în mod adecvat.

„Va exista un vot favorabil în Consiliu cu privire la mandatul de negociere propus de Comisia Europeană”, a declarat reprezentantul preşedinţiei spaniole, Diego López Garrido.  Acordul va trebui să includă „garanţii suficiente şi clauze de salvgardare”. El a mai adăugat că aceste garanţii se vor aplica în mod nediscriminatoriu cetăţenilor europeni şi americani. În ceea ce priveşte valabilitatea acordului, aceasta va fi cel mai probabil de cinci ani. Referitor la transferul de date colective, „acest principiu trebuie menţinut din motive tehnice şi de eficienţă”. Domnul  López Garrido a confirmat, de asemenea, angajamentul Consiliului pentru un acord interinstituţional privind accesul la documentele de negociere.

Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a declarat: „Am încercat să ţinem seama de îngrijorările exprimate de Parlamentul European în rezoluţiile sale”. Cererile vor trebui înaintate de către autorităţile judiciare, iar calea de atac în caz de abuz trebuie garantată. Referindu-se la transferul de date colective, ea a declarat: „Recunosc că acest aspect reprezintă îngrijorarea majoră a Parlamentului European, dar fără acest transfer nu vom dispune de Programul de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP)”. Ea a mai precizat că „în cazul în care Uniunea Europeană ar dezvolta un sistem similar celui TFTP, autorităţile americane ar fi dispuse să vină în întâmpinarea noastră.”

„Parlamentul European doreşte un acord, dar nu doreşte un acord cu orice preţ”, a declarat Simon Busutil (MT), în numele grupului PPE. Domnul Busutil a salutat disponibilitatea Comisiei de a prezenta un mandat de negociere, care va fi aprobat „cât mai curând posibil”.  Parlamentul European va face uz de competenţele sale în mod „constructiv şi responsabil”, a adăugat deputatul european. „Ceea ce dorim noi necesită o regândire nu doar din partea autorităţilor americane, ci şi din partea noastră. Ne dorim un program TFTP european?”.

Săptămâna viitoare o misiune UE se va deplasa în SUA pentru a discuta aceste chestiuni cu omologii din Congresul SUA.

Contrazicându-l pe antevorbitor, Birgit Spiegel (S&D, DE) a declarat că grupul său politic nu este în favoarea „unui acord cât mai curând posibil”, ci un „acord cât mai bun posibil”, iar Consiliul nu ar trebui să ia o decizie înainte de votul Parlamentului din 6 mai. Ea şi-a exprimat opoziţia faţă de transferul de date colective, menţionând că o autoritate europeană ar trebui să analizeze modul în care aceste date sunt prelucrate.

Pentru grupul liberalilor, Jeanine Hennis-Plasschaert (NL) a declarat că dacă Parlamentul nu va vota rezoluţia sa  în această săptămână, acest fapt „nu trebuie să împiedice Consiliul să meargă mai departe cu adoptarea, aşa cum a fost programat.” Cu toate acestea, a adăugat ea, „principiile proporţionalităţii şi necesităţii sunt esenţiale pentru acordurile avute în vedere” şi „cererile juridice europene pentru prelucrarea echitabilă, proporţională şi legală a informaţiilor cu caracter personal sunt de o importanţă capitală”. Astfel, „Consiliul şi Comisia sunt instituţiile care trebuie să transforme acest lucru în acţiuni concrete şi să negocieze un acord care îndeplineşte toate aşteptările UE şi SUA”.

Jan Philipp Albrecht (grupul verzilor/ALE, DE) a declarat că „este vorba despre principii constituţionale, protejarea vieţii private, protecţia juridică şi de proporţionalitate”. În ceea ce priveşte transferurile de date colective, el a întrebat dacă „este necesar acest lucru pentru tot?”. El consideră că este vorba de o încălcare a tratatelor şi a sugerat că alte „măsuri mai puţin invazive” ar fi de preferat.

Charles Tannock (ECR, Regatul Unit) a explicat că, chiar dacă grupul său a susţinut acordul prezentat iniţial Parlamentului, noua propunere a Comisiei „ar putea, în ultimă instanţă, să fie ceva pozitiv”,  din cauză că diplomaţii americani nu apreciază prea mult noile competenţe ale Parlamentul. El a conchis că vizita anunţată de vicepreşedintele american John Biden la Parlament poate contribui la îmbunătăţirea acestei situaţii. „Nimeni nu vrea mai mult decât mine să vadă relaţiile UE – SUA consolidate”, a adăugat el.

Marie-Christine Vergiat (GUE/ NGL, FR) a declarat că  liniile directoare ale Comisiei au preluat o parte din solicitările PE privind stocarea datelor şi căile de atac legale. Cu toate acestea, acest progres a fost „insuficient", deoarece „principiile necesităţii şi proporţionalităţii nu sunt respectate”. „Nu am încredere în autorităţile SUA atunci când vine vorba de aceste aspecte”, a subliniat ea, adăugând că „suntem încă în aşteptarea garanţiilor pentru protecţia drepturilor cetăţenilor europeni”.

Mario Borghezio (EFD, IT) consideră că noile linii directoare au fost valabile, pentru a asigura „cooperarea necesară şi eficientă cu autorităţile SUA”, şi a argumentat că „Europa nu trebuie să uite să se apere împotriva terorismului”. Noul mandat ar garanta drepturile cetăţenilor la viaţă privată şi la căile de atac, a spus el.

Serviciul de presă al Parlamentului European,
Redacţia română