După cum se ştie, România dictaturii Băsescu (spre deosebire de Albania) n-a fost în stare să strângă atâţia bani cât să transmită gala de box de la Bell Centre din Montreal în care boxau 3 români: Jo Jo Dan, Adrian Diaconu şi, în meciul vedetă, Lucian Bute (30 de ani), care şi-a pus titlul în joc în faţa americanului de 33 de ani Jesse Brinkley.

Căutând un site care să transmită contra cost meciul lui Bute am dat peste câteva siteuri care transmiteau gala gratuit. Evident, nu la calitate de Moto GP, dar nici n-aveam pretenţia, ţinând cont că era gratis. Am prins doar partea a doua a meciului pe care Diaconu l-a câştigat, verdictul fiind unanim, comentatorii remarcând că rezultatul a fost obţinut după ce la începutul partidei adversarul Omar Sheika l-a pus în dificultate, trimiţându-l la podea în repriza a II-a. În final Diaconu a câştigat 8 reprize dintre cele 10 ale partidei, toate cu scorul de 10-9, în timp ce adversarul le-a câştigat pe celelalte două cu 10-8 (repriza a II-a), respectiv 10-9 (repriza cu numărul 8).

Evoluţia partidei dintre Jo Jo Dan şi Andres Pablo Villafane (16 victorii – 5 prin KO, 6 înfrângeri, 3 egaluri) n-o cunosc, meciul nefiind relatat în siteul Interbox, însă comentatorii canadieni au spus că a câştigat al nostru, lucru confirmat şi de 24 h Montreal, care remarcă faptul că Jo Jo a reuşit ceea ce nu reuşiseră doi candieni, să-l oprească pe Villafane. Şi nu oricum, ci prin KO în repriza a 4-a, după o directă în plex argentinianul prăbuşindu-se „ca un castel de cărţi”. Este cel de-al 16-lea KO administrat de către Jo Jo în cele 27 de partide câştigate. Redactorul Vincent Morin menţionează că singura înfrângere a boxerului „montrealez de origine română” este cea „controversată” în faţa turcului Selcuk Aydin. Totodată aminteşte că Dan a declarat pentru 24 H că vrea să boxeze cu concitadinul Lavallois Antonin Décarie, unul dintre cei doi canadieni care boxaseră cu Villafane.

În meciul vedetă al serii Bute şi-a respectat statul de vedetă şi a controlat partida cap-coadă, încheind cu KO în repriza a 9-a întâlnirea programată cu durată de 12 reprize.. După cum a decurs meciul mă aşteptam să termine mai rapid, dar, după cum remarcau şi comentatorii canadieni, a avut în faţă un adversar deosebit de rezistent. De altfel, în repriza a 5-a nici ei nu credeau că americanul va mai continua meciul după ce Bute l-a trimis la podea cu un năpraznic upercut la ficat, arbitrul numărând până la 9. În repriza a 8-a Brinkley s-a ridicat puţin mai repede de la podea după ce a încasat o lovitură la cap, însă croşeul la figură încasat în repriza următoare l-a culcat cu spatele la podea şi a avut nevoie de îngrijiri medicale ca să-şi revină. Însă nu i-a purtat pică lui Lucian, ţinând cont că s-a îmbrăţişat cu campionul nostru zâmbind.

În ciuda a ceea ce ziceau unii, că Brinkley este un adversar mai uşor de învins decât alţii, mie mi-a plăcut americanul fiindcă boxează curat, este tehnic şi nu se dă în lături de la luptă. De altfel şi scorul pe reprize a fost strâns, Bute câştigându-le cu 10-9, respectiv 10-8 în reprizele a 5-a şi a 8-a. Americanul avea 35 de meciuri, dintre care 22 le-a câştigat prin KO, iar pe 5 le-a pierdut. După această partidă Bute are 22 de victorii prin KO dintre cele 27 de meciuri disputate, rămânând neînvins la profesionism.

Impresia de final a fost şi mai plăcută, constatând că domnia sa Bute (este prim şi probabil ultima oară când folosesc această formulă de reverenţă, poate s-or prinde şi cei care sunt toată ziua cu „domnia sa” în gură – deşi, mai bine le-ar sta cu altceva – că nu orice marţafoi şi orice matracucă merită să i te adresezi cu domnia sa. Asemenea respect merită personalităţi de talia academicianului Aurel Nanu – informaţii suplimentare la adresa www.astr.ro/index.php?page=aboutmember&id=198, Nadiei Comăneci, Bill Gates, Bob Geldof şi Lucian Bute, ca să dau doar câteva exemple cu rol didactic) nu a mai defilat cu steagul României, ţară care nici nu-l merită pentru că nu ştie să-l aprecieze. La începutul meciului am văzut că era un steag cu cele 3 culori, însă în nici un caz al României (Ana Maria Muscă a scris în siteul Interbox că drapelul era columbian), culorile fiind dispuse pe orizontală, în ordinea galben, albastru, roşu.

Bravo Bute, ruşine România!

Florin Silea