„Stimate domnule Preşedinte,

Vă scriu într-un moment în care dezbaterea cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen influenţează dialogul politic european şi riscă să afecteze modul de aplicare a regulilor şi procedurilor comunitare prevăzute în tratatele Uniunii Europene.

Ţinând cont de faptul că reglementarea Spaţiului Schengen este parte a acquis-ului comunitar, pentru statele devenite membre ale UE după 2004 cooperarea în Spaţiul Schengen reprezintă în egală măsură un drept şi o obligaţie prevăzute în tratatele de aderare la UE. Potrivit legislaţiei europene în vigoare, condiţia intrării în Spaţiul Schengen este aceea de a asigura securitatea graniţelor exterioare ale UE. Potrivit rezultatelor rapoartelor de evaluare tehnică de până acum, România îndeplineşte condiţia respectivă cu privire la graniţa exterioară a UE care va intra în răspunderea sa. Suntem încrezători că şi ultimul raport de evaluare va primi aviz pozitiv, chiar dacă reprezentanţii unui stat membru au cerut timp, pentru a analiza acest raport.

Folosesc acest prilej pentru a exprima îngrijorarea noastră cu privire la declaraţiile făcute de unii lideri politici europeni, care au înaintat propunerea amânării termenului de aderare al României la Spaţiul Schengen. Motivele exprimate de aceştia se plasează în afara condiţiilor prevăzute în vederea aplicării acquis-ul Schengen. Problemele legate de lupta împotriva corupţiei, şi reforma justiţiei fac obiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Corelarea acestor aspecte cu aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă de fapt, extinderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare la procesul de aderare la Schengen, fapt care nu-şi găseşte temei juridic în tratatele europene. Combaterea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie trebuie să fie prioritare pe agenda internă şi europeană.

Aceste obiective nu pot fi atinse însă, prin limitarea libertăţii de circulaţie a cetăţenilor UE, ci printr-un efort comun conjugat, european, prin politici europene de coeziune economică, socială şi teritorială.

Consecinţele eventualului succes al unui astfel de demers sunt extrem de grave întrucât se creează precedentul periculos ca drepturile oricărui stat membru să fie refuzate pentru motive care nu aparţin acquis-lui comunitar. Ca stat cu drepturi depline în UE, nu putem accepta ideea că există parteneri europeni care să susţină un tratament diferenţiat între membrii Uniunii, acest lucru afectând însăşi coeziunea UE.

În cele din urmă, decizia cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen în martie 2011 aparţine statelor membre UE, însă grupul de Evaluare Schengen compus din reprezentanţi ai statelor membre, ai Consiliului UE şi ai Comisiei Europene, are un rol important în procesul de pregătire a raportului de evaluare, raport care va primi şi avizul consultativ al Parlamentului European. Chiar dacă la nivel politic există anumite reţineri, mai mult sau mai puţin întemeiate, legate de aderarea României la Spaţiul Schengen, nu puteţi să nu ţineţi cont de faptul că ţara noastră şi-a dus la îndeplinire obligaţiile tehnice.

De aceea, considerăm că antepronunţarea din partea unora dintre statele membre reprezintă o formă de presiune fără precedent şi de nedorit la adresa instituţiilor europene, riscând să influenţeze atât obiectivitatea şi imparţialitatea experţilor în cadrul pregătirii raportului de evaluare cât şi deciziile în Consiliul UE.

În consecinţă, rugăm Senatul/Parlamentul pe care îl conduceţi să ceară guvernului ţării dumneavoastră ca, în cadrul Consiliului UE, să susţină intrarea legitimă a României în Spaţiul Schengen în primăvara anului 2011, pe baza rezultatelor raportului de evaluare al grupului Evaluare Schengen şi pe baza avizului Parlamentului European.

Cu deosebită consideraţie,
Mircea Geoană
Preşedintele Senatului României”

 

 

Către: Liderii de grup din Parlamentul European

Stimate domnule/ Stima doamnă,

Vă scriu într-un moment în care dezbaterea cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen influenţează dialogul politic european şi riscă să afecteze modul de aplicare a regulilor şi procedurilor comunitare prevăzute în tratatele Uniunii Europene.

Ţinând cont de faptul că reglementarea spaţiului Schengen este parte a acquis-ului comunitar, pentru statele devenite membre ale UE după 2004 cooperarea în Spaţiul Schengen reprezintă în egală măsură un drept şi o obligaţie prevăzute în tratatele de aderare la UE. Potrivit legislaţiei europene în vigoare, condiţia intrării în Spaţiul Schengen este aceea de a asigura securitatea graniţelor exterioare ale UE. Potrivit rezultatelor rapoartelor de evaluare tehnică de până acum, România îndeplineşte condiţia respectivă cu privire la graniţa exterioară a UE care va intra în răspunderea sa. Suntem încrezători că şi ultimul raport de evaluare va primi aviz pozitiv, chiar dacă reprezentanţii unui stat membru au cerut timp, pentru a analiza acest raport.

Folosesc acest prilej pentru a exprima îngrijorarea noastră cu privire la declaraţiile făcute de unii lideri politici europeni, care au înaintat propunerea amânării termenului de aderare al României la Spaţiul Schengen. Motivele exprimate de aceştia se plasează în afara condiţiilor prevăzute în vederea aplicării acquis-ul Schengen. Problemele legate de luptă împotriva corupţiei, şi reforma justiţiei fac obiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Corelarea acestor aspecte cu aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă de fapt, extinderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare la procesul de aderare la Schengen, fapt care nu-şi găseşte temei juridic în tratatele europene. Combaterea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie trebuie să fie prioritare pe agenda internă şi europeană.

Aceste obiective nu pot fi atinse însă, prin limitarea libertăţii de circulaţie a cetăţenilor UE, ci printr-un efort comun conjugat, european, prin politici europene de coeziune economică, socială şi teritorială.

Consecinţele eventualului succes al unui astfel de demers sunt extrem de grave întrucât se creează precedentul periculos că drepturile oricărui stat membru să fie refuzate pentru motive care nu aparţin acquis-lui comunitar. Că stat cu drepturi depline în UE, nu putem accepta ideea că există parteneri europeni care să susţină un tratament diferenţiat între membrii Uniunii, acest lucru afectând însăşi coeziunea UE.

În cele din urmă, decizia cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen în martie 2011 aparţine statelor membre UE, însă grupul de Evaluare Schengen compus din reprezentanţi ai statelor membre, ai Consiliului UE şi ai Comisiei Europene, are un rol important în procesul de pregătire a raportului de evaluare, raport care va primi şi avizul consultativ al Parlamentului European. Chiar dacă la nivel politic există anumite reţineri, mai mult sau mai puţin întemeiate, legate de aderarea României la Spaţiul Schengen, nu puteţi să nu ţineţi cont de faptul că ţara noastră şi-a dus la îndeplinire obligaţiile tehnice.

În consecinţă, rugăm Grupul din Parlamentul European pe care îl conduceţi să dea aviz favorabil pentru aderarea României la Spaţiul Schengen în primăvara anului 2011, pe baza rezultatelor raportului de evaluare al grupului Evaluare Schengen.

Mircea Geoană
Preşedintele Senatului României”