Este cunoscut faptul că suprafaţa României este acoperită în mare parte, mai precis 56%, de terenuri agricole, inclusiv păşuni, fâneţe, livezi şi viţă-de-vie. Aceste habitate diverse găzduiesc şi o lume bogată în specii de păsări. În procesul producţiei de pâine ne putem imagina şi cântecul ciocârliei de câmp deasupra lanurilor de grâu, laptele de dimineaţă ne poate aminti de imaginea berzelor vânând insecte în urma vacilor, iar gustând vinurile dobrogene poate auzim şi fluierul grangurului. Dar este oare această relaţie între culturile agricole şi păsări atât de armonioasă? Cunoaştem efectele pesticidelor, monoculturilor sau tăierii liniilor de arbuşti? Vor ajunge şi iubitorii noştri de păsări precum colegii lor din Anglia, care trebuie să călătorească uneori sute de kilometri ca să includă în lista lor de păsări observate vrabia de câmp şi de casă? Da, vrăbiile, păsări comune pe care le vedem peste tot. Era la fel situaţia şi în Anglia până când a fost introdusă noua schemă de finanţare a agriculturii, asta însemnând subvenţionarea exagerată a pesticidelor, unificarea parcelelor şi utilizarea peste a tot a maşinilor agricole grele. Rezultatul? Producţia agricolă nu a crescut semnificativ, fermierii nu câştigă şi nu trăiesc mai bine, însă după ce opresc tractoarele domină o linişte sinistră deasupra fermelor lor – fără cântece de păsări.

Schimbările apărute în populaţiile speciilor comune de păsări au fost detectate de o reţea extinsă de ornitologi amatori bine pregătiţi, sub coordonarea societăţilor pentru protecţia păsărilor sau a instituţiilor de cercetare. Avantajul monitorizării păsărilor este că starea lor reflectă în acelaşi timp şi situaţia generală a biodiversităţii pe scară largă, fiind deci organisme bioindicatoare. După această recunoaştere datele furnizate de către comunitatea ornitologilor au câştigat un respect oficial din partea Uniunii Europene sub denumirea de Farmland Bird Index (indicele păsărilor din habitatele agricole). Acest indice face parte din familia indicilor structurali, alături de alţi indici mai bine cunoscuţi, ca produsul intern brut, rata şomajului etc. Evoluţia acestui indice influenţează luarea deciziilor de mediu şi modelarea politicii agrare la nivel comunitar. Este, deci, datoria şi interesul fiecărei ţări membre să furnizeze acest indice, reţelele de voluntari fiind sprijinite acum de către instituţiile de stat.

În România, datorită eforturilor depuse de trei organizaţii (Societatea Ornitologică Română, în calitate de coordonator, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” şi Facultatea de biologie şi geologie a Universităţii Babeş-Bolyai), se încearcă încă din 2006 monitorizarea populaţiilor de păsări larg răspândite, prin programul denumit „Monitorizarea păsărilor comune” (MPC). La acest program pot participa toţi iubitorii naturii care recunosc speciile comune de păsări şi pot petrece două dimineţi, între lunile aprilie şi iunie, privind, ascultând şi notând păsările – bineînţeles, urmând instrucţiuni şi metode standardizate.

Anul trecut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a recunoscut importanţa acestei iniţiative şi oferă sprijin financiar programului MPC timp de un an pentru a dezvolta programul în vederea calculării indicelui păsărilor din habitate agricole (Farmland Bird Index) şi pentru a elabora o metodologie de monitorizare a trei specii de păsări specifice terenurilor agricole din România (sfrânciocul cu fruntea neagră, vânturelul de seară, cârstelul de câmp), a căror protecţie este vizată prin implementarea măsurilor de plăţi compensatoare agro-mediu.

Programul „Monitorizarea păsărilor comune” aşteaptă în continuare observatori! Invităm toţi iubitorii de natură să ni se alăture în realizarea acestui barometru naţional al biodiversităţii. La început voluntarii noi se pot familiariza cu metodele programului participând la întâlniri de pregătire, unde vor avea parte de un instructaj teoretic şi practică pe teren. Anul acesta vom avea cinci astfel de întâlniri, organizate la sfârşit de săptămână în următoarele localităţi: Constanţa, Bucureşti, Băile Herculane, Iaşi şi Senetea (lângă Gheorghieni). Mai multe detalii despre întâlniri şi program aflaţi la adresa web http://monitoring.sor.ro.

Contacte:

Szabó D. Zoltán, Coordonator, e-mail: szabodz@gmail.com, mobil: 0745 590082

Fenesi Annamária, asistent monitoring, e-mail: fenesi.annamaria@gmail.com, telefon/fax: 0264 38086, mobil: 0744 916952

Dan Hulea, director executiv Societatea Ornitologică Română, e-mail: dan.hulea@sor.ro, telefon/fax: 031 4255656, mobil: 0744 166177

Papp Tamás, preşedinte, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus”, e-mail: tamas.papp@milvus.ro, telefon/fax: 0265 264726, mobil: 0720 530117, 0744301905

Pagina web a proiectului:

http://monitoring.sor.ro

Indicatori structurali de mediu:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/structural_indicators/indicators/environment

Alida Barbu,
ofiţer comunicare,
Societatea Ornitologica Română