Nu e un secret pentru cei care citesc ce se publică în siteul silpres.info că nu mai dau nici o ceapă digerată pe antidopaj deoarece la nivel de agenții fie sunt niște habarniști, fie sunt mafioți. Cel mai recent caz, cel al canadianului de la echipa americană Garmin-Sharp – altfel, echipă tare-n declarații privind ciclismul curat, pe care vrea, însă, să-l facă având dopați – Ryder Hesjedal.

Bomba a aruncat-o un dopat care a recunoscut („specialiștii” din antidopaj n-au reușit să-l prindă), danezul Michael Rasmussen. După cum scrie Cyclingnews, menționând ca sursă Politiken, el a dezvăluit în cartea autobiografică „Yellow Fever”, care apare săptămâna viitoare, că l-a învățat pe canadian și alți doi cicliști montani cum să se dopeze cu EPO: „They moved into my basement in August, before I went to the Vuelta a España, and after I had ridden the Championship of Zurich. They stayed for a fortnight. I trained with them in the Dolomites and taught them how to do vitamin injections and how to take EPO and Synacthen.

It soon became evident that the three Canadian mountain bikers Seamus McGrath, Chris Sheppard and Ryder Hesjedal, had seen the light: A good result in the World Cup (2003) would send them to the Olympics in Athens in 2004.”

Cum scandalul e mai mare decât sediile USADA și CCES (US Anti-Doping Agency, respectiv Canadian Centre for Ethics in Sport) la un loc, Cyclingnews a încercat, fără succes, să afle și variantele acuzaților. La vreo două zile au apărut însă declarații de la cei care trebuia să-l prindă, care au generat alt scandal: Hesjedal informase în acest an cele două organisme antidoping despre anii săi de dopaj. Spre deosebire de USADA, care-l mângâie părintește pe căpșorul lui de dopat («„As has been publicly reported, we can confirm that USADA, along with the Canadian Center for Ethics in Sport (CCES), interviewed cyclist, Ryder Hesjedal, earlier this year as part of our ongoing investigation into the sport of cycling,” CEO Travis Tygart said. „Athletes like him and others, who have voluntarily come in, taken accountability for their actions and have been fully truthful, are essential to securing a brighter future for the sport of cycling”»), canadienii sunt mai duri: „Mr. Hesjedal shared with the CCES and USADA, the information that was disclosed regarding his previous doping involvement. It is important to note that the World Anti-Doping Code has an eight-year statute of limitations. As such, unfortunately Mr. Hesjedal’s acknowledgement of doping in 2003 will not result in a violation or any sanction.

This announcement involves one of Canada’s most elite and accomplished athletes. It is another example of the systemic doping that occurred in cycling over many years.

The CCES is disappointed that Mr. Hesjedal waited more than a decade to publicly disclose his past involvement in doping. His conduct has deprived many clean Canadian athletes from the opportunity to shine in the sport of cycling.”

Scuza lor pentru acoperirea căcatului: „The CCES regularly meets with athletes and support personnel to gather intelligence about what is going on in the sport community. We do not report publicly on whom we meet with and what is disclosed as we conduct this work. Should any information provided constitute an anti-doping rule violation, this would have been publicly disclosed.” nu ține. Bă, cretinilor, ăsta s-a dopat sub nasul vostru, n-o mai dați pe după cireș că nu v-a violat și încă în mod repetat!

Ați văzut la mafioții de la USADA cum au vrut să-i păteze reputația lui Horner după Turul Spaniei din 2013? Când s-a mai pomenit ca o agenție antidoping să dea pe goarnă imediat că nu l-a găsit pe un sportiv pentru test antidoping înainte de a se judeca cazul? NICIODATĂ! Da’ și-au rupt colții în bucile lui Chris… Iar pe infectul de Hesjedal, dopat recunoscut, îl acoperi, noroc că l-a dat Rasmussen pe goarnă de-a aflat lumea cum a obținut rezultatele sportive. „Curat-murdar”, cum zicea Caragiale. 

Vedeți, și de aceea nu mai dau nici o ceapă degerată pe așa-zisul antidopaj și lupta împotriva dopingului. Cum se spunea într-o reclamă: „N-ai cu cine, mă, n-ai cu cine!” În consecință, rămâne cum am stabilit: singura perioadă corectă din ciclismul profesionist a fost epoca Lance Armstrong, când toți cei din frunte s-au dopat. Și, cum remarca și Chris Horner odată referitor la perioada respectivă, dacă majoritate s-a dopat, înseamnă că nimeni n-a înșelat pe nimeni.

Cât despre Hesjedal (care acum varsă lacrimi de crocodil încât te-apucă greața de atâta ipocrizie), vrea să mă convingă că în 2012 l-a bătut pe „Purito” Rodriguez în Turul Italiei fără să se dopeze? Fugi, bă, și cântă la altă masă!

Florin Silea