După competițiile pe șosea – soldate atât la masculin, cât și la feminin cu căzături și abandonuri ale liderilor care păreau că vor câștiga – miercuri s-au întrecut ciclistele și cicliștii specializați în contratimp.

N-am văzut competiția tipelor, dar, din ce-am citit, n-au fost incidente dramatice, la fel cum n-au fost în competiția masculină, și ambele s-au încheiat cu victoria unor veterani, specialiști ai probei.

Competiția feminină a fost foarte strânsă și, după cum menționa Cyclingnews, rusoaica Olga Zabelinskaya (revenită în 2015 după 18 luni de suspendare pentru dopaj) chiar a sărbătorit prematur victoria, care i-a revenit lui Kristin Armstrong (42 de anișori, dar în 11 august face 43, așa că, și-a tras cadou mișto!), aceasta reușind nu doar să recupereze întârzierea de 2 secunde pe care o avea, ci să mai pună 5 secunde între ea și rusoaică, făcând astfel și istorie deoarece este prima din istoria ciclismului care a câștigat consecutiv 3 medalii de aur la 3 olimpiade, toate în proba de contratimp. Până acum olandeza Leontien van Moorsel avea 3 medalii de aur olimpice la probele pe șosea, dar câștigate la două olimpiade (ea mai are una și pe velodrom).

Performanța este cu atât mai senzațională ținând cont că, la fel ca la Olimpiada 2012, și acum americana venea după o perioadă de întrerupere a activității. În 2012 venea după naștere, acum, după… 1 an de activitate competițională fiindcă după Londra s-a retras.

Primul lucru pe care l-a întrebat după ce-a trecut linia de finiș a fost: Am câștigat?, iar după ce a aflat, s-a întins pe-o rână pe mijlocul șoselei ude.

Podiumul a fost completat de câștigătoarea probei pe șosea, olandeza Anna van der Breggen, la 11 secunde.

Surpriza a fost în cursa băieților, unde nu doar că Fabian Cancellara nu era considerat favorit la aur, ci a și încheiat-o cu avans zdrobitor față de cei care erau considerați cu șanse la primul loc, olandezul Tom Dumoulin (al cărui nume este pronunțat de către conaționalii lui la fel ca al ciclistului francez Samuel Dumoulin – cu e, nu cu i), sosit cu întârziere de 47 de secunde, și britanicul Chris Froome, la 1:02 minute, încât unul dintre comentatorii de la NBC (nu știu dacă fostul ciclist Christian Vande Velde sau celălalt) a exclamat: „Unbelievable!” De altfel, în timpul cursei lui Spartacus, cum este poreclit elvețianul, tot unul dintre ei remarca faptul că motociclistul cu cameramanul care filma avea dificultăți în a se ține de Cancellara pe coborâri și că are noroc că e șoseaua udă fiindcă dacă era uscată nu s-ar fi putut ține de el!

Cert este că Fabian nu a condus la un singur punct de control intermediar, în rest a dominat autoritar. După cum a declarat la BBC (din ce mi-a zis Liana, care a urmărit cursa la televiziunea britanică), a mers pe principiul ori la bal, ori la spital, mai ales că în Turul Franței n-a făcut mare brânză, iar la mondiale nu participă. Exact aceasta a fost și impresia mea. E drept, n-a zburat ca Savoldelli când a câștigat Turul Italiei pe coborâre, dar a mers la risc. Tot cei de la NBC au remarcat, însă, că deși cobora foarte rapid, era foarte sigur și urma perfect șoseaua.

Dacă n-ar fi fost vorba despre Cancellara, prima întrebare care mi-ar fi trecut prin minte ar fi fost nu dacă, ci cu ce s-a dopat? A, da, «motorașul lui Cancellara». Însă, ținând cont că în 2010, la vremea scandalului, a spus că pe bicicleta lui n-a avut niciodată baterie (el și acum are schimbător de viteze mecanic), cu ce-o fi fost alimentat motorașul? Că soare nu a fost, vântul era schimbător, fum nu scotea… Mai rămân 3 posibilități: de la cartof, wireless de la firele de înaltă tensiune, ori o fi perpetuum mobile!

Dacă pentru Armstrong este al treilea titlu olimpic, pentru Cancellara este „doar” al doilea, primul fiind câștigat tot la contratimp, la Beijing. Avea șanse și la Londra, numai că a căzut în cursa pe șosea, astfel că la contratimp a venit doar pe 7. M-am și mirat ce l-a apucat de și acum a concurat în proba pe șosea, pe un terent periculos, după cum s-a dovedit. Însă, de data aceasta s-au aliniat steluțele, astfel că se poate retrage en fanfare. După cum știu cei ce urmăresc ciclismul, el a anunțat de anul trecut că acesta va fi ultimul an competițional, idiferent de ce rezultate va obține, iar în acest context, tot unul dintre comentatorii de la NBC a spus că nu l-ar ține de rău dacă în seara aceasta și-ar anunța retragerea.

Ca un numitor comun, deși au cariere lungi și de succes în spate, ambii campioni olimpici la contratimp au plâns după câștigarea competițiilor.

Florin Silea

sursă foto: Getty Images/ Cyclingnews