Echipele Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) au efectuat o vizită la Bucureşti în perioada 17 – 31 iulie. Misiunea a ajuns la nivel tehnic la un acord cu autorităţile în legătură cu un nou program economic ce ar putea fi susţinut de un acord stand-by (ASB) pe 24 de luni cu FMI, sub rezerva aprobării de către Consiliul de Conducere al FMI, şi de o asistenţă în cadrul facilităţii pentru balanţa de plăţi (BP) din partea Uniunii Europene, sub rezerva aprobării de căre Comitetul Economic şi Financiar al UE. Accesul la finanţare propus s-ar situa în jurul valorii totale de 4 miliarde de euro, împărţit în mod egal între FMI şi CE. Autorităţile intenţionează să trateze aceste acorduri ca fiind de natură preventivă.
Se anticipează o consolidare a redresării economice a României. După nivelul ridicat al exporturilor din prima jumătate a anului, prognozăm acum o creştere a PIB real de aproximativ 2 – 2¼ procente în intervalul 2013 – 2014 – cu o contribuţie mai mare din partea investiţiilor şi a cererii interne în anul 2014. Se anticipează că deficitul de cont curent va continua să se reducă, până la 2 -2½ procente din PIB, iar inflaţia va scădea în continuare, intrând în intervalul ţintit de BNR înainte de finalul anului 2013.
Un nou program economic va clădi pe realizările programelor anterioare, ce au redus dezechilibrele fiscale şi externe mari şi au avansat pe calea reformelor structurale, inclusiv prin introducerea unui nou cadru de reglementare şi formare a preţurilor în sectorul energetic. În mod deosebit, autorităţile vor căuta să asigure finanţe publice sănătoase, să continue politicile din sectorul monetar şi financiar ce au prezervat nivelul rezervelor şi au sporit fiabilitatea în faţa şocurilor externe şi să reducă blocajele din calea creşterii potenţiale prin reforme structurale.
Pentru a realiza aceste obiective, programul se va concentra pe următoarele domenii cheie: autorităţile vor proceda la o consolidare fiscală treptată, având ca scop atingerea ţintei de deficit de 2,3% din PIB în termeni cash şi de 2,4% din PIB în termeni ESA (sistemul european de conturi) în anul 2013 şi realizarea unui deficit structural de cel mult 1% din PIB până în anul 2015; politica fiscală va fi susţinută de reforme instituţionale, inclusiv de măsuri menite să stimuleze planificarea pe termen mediu, să dezvolte capacitatea administrativă, să accelereze absorbţia fondurilor UE, să consolideze administrarea fiscală şi guvernanţa fiscală şi să asigure un mai bun control al arieratelor; autorităţile îşi propun, de asemene, să avanseze cu implementarea agendei de reformă în sectorul sanitar, esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare, prin eficientizarea cheltuielilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare; alte reforme structurale vor viza întreprinderilor de stat ineficiente şi stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectoarele energie şi transporturi, care constituie sectoare-cheie pentru sporirea competitivităţii României şi pentru impulsionarea creşterii pe termen lung; politicile sectorului financiar vor căuta să consolideze bilanţurile bancare, în mod special, prin abordarea problemei împrumuturilor neperformante bancare ce au un volum considerabil, în vederea susţinerii creşterii creditării şi a redresării economice.
Comisia Europeană
