Ei, acesta e Sagan cel pe care-l știam și pe care-l suspectez de ani buni de dopaj, la fel ca pe Usain Bolt. Pe Bolt, îndrăznesc să spun, l-am suspectat chiar înainte de a face observații acide la adresa lui însuși King Carl (fostul recordman mondial Carl Lewis: „So when people ask me about Bolt, I say he could be the greatest athlete of all-time. But for someone to run 10.03 one year and 9.69 the next, if you don’t question that in a sport that has the reputation it has right now, you’re a fool. Period.” – The Telegraph, 12.09.2008). Cât de ieri să fi fost născut ca să spui că-i „fenomenal” (da, știu că și-n Turul Franței din acest an a zis tot la fel, tot la Eurosport, nu mai știu ce fost ciclist – LeMond, Flecha sau altcineva) și că e favorit la câștigarea Turului Poloniei, în loc să te întrebi: Băi, de ce fenomenalul Lance Armstrong – profesionist atât în ceea ce privea pregătirea, cât și dopajul – se bătea doar cu Pantani pe cățărări și cu Levi Leipheimer (dopați și ei) și alți câțiva la contratimp, dar niciodată n-a șters pe jos cu Zabel (tatăl, nu fiul) la sprint, iar Peter Sagan se bate pe umeri pe cățărări cu cățărătorii (mai puțin cu Froome – prietenii știu de ce…), la contratimp se lua după Cancellara, iar la sprint șterge pe jos cu Kittel?! Noroc că n-a fost Valverde în Turul Poloniei, că l-ar fi umilit Sagan în etapa a 3-a, pe Szczyrk!… Vă puteți imagina că Mo Farah l-ar putea bate pe Bolt la 100 m? Nici eu. Invers, mai că n-aș exclude, dar doar pe 5000 m, nu și pe 10000 m! Totuși, Bolt nu e Sagan… Ce ziceți, dacă Sagan și Merckx (și el dopat) ar fi concurat în aceeași perioadă, care ar fi fost „Canibalul”? Mai c-aș paria averea lui Bill Gates pe Sagan… Spun mai fiindcă nu sunt 100% sigur, cum am fost în 2013 că Vuelta va fi câștigată de Chris Horner (nu, pe el, după cum am mai scris-o, nu l-am suspectat niciodată de dopaj, iar dovada cea mai bună este că nici măcar USADA n-a reușit să găsească nimic care să-l incrimineze, nici științific, nici vreo mărturie a vreunui turnător, deși l-a urmărit mai dihai decât Securitatea pe Paul Goma), ci doar 99,99(9)%.

Așa cum adevăratul Bolt a fost cel care a încheiat gâfâind semifinala olimpică de la Londra la 100 m, nu cel care a câștigat cu zâmbetul pe buze finala (moment din care regretatul antrenor de atletism Nicolae Mărășescu nu i-a mai pronunțat numele în restul transmisiei, de la Eurosport!!!), adevăratul Sagan este cel care venea pe locurile 2 și 3 înainte de a se anunța că echipa Tinkoff-Saxo se va desființa, nu cel dinainte de transferul la Saxo, nici  cel de acum, tot așa cum pe adevăratul Froome l-am văzut în USA Pro Challenge (competiție numită popular Turul Colorado – de fapt, denumirea Tour of Colorado era deținută de altcineva, cu care nu s-a căzut la pace), ediția din 2013, când a fost bătut de… Andy Schleck!!! Ha, ha, haaaaa!!!!

A, da, fiți pe pace, nu l-am uitat nici pe Philippe Gilbert din 2011, când numai eu și Liana ziceam că-i dopat, în rest, mucles! Acum au început să se întrebe și Manolo (Emanuel Terzian) cu Jean (Andrei Comșa) ce-a fost cu acele rezultate care l-ar fi făcut invidios și pe Sagan. Însă nici acel Gilbert nu îndrăznea să se ia de Cavendish la sprint pe loc oblu! După cum am mai scris-o, da, de când a trecut la BMC suntem convinși că nu s-a dopat, dar în 2011… Poate peste câțiva ani, cei doi avizați comentatori de la Eurosport se vor gândi cam cum a obținut Sagan rezultatele „fenomenale”.

Acum, ca să vă dați seama cam cu cine stați de vorbă în materie de dopaj, n-o să vă dau ca exemplu pe Contador din 2010 (când eu și Liana ne întrebam ce-i cu el de merge așa bine – pe urmă am aflat că avea în dietă vită cu clenbuterol, motiv pentru care, o bună bucată de timp, i-am zis Clentador), care e un caz pentru învățăceii într-ale recunoașterii dopaților, ci pe Anthony West.

Pentru cei care nu au auzit de el, este un motociclist australian care acum concurează în Campionatul Mondial de Supersport. Pe vremea când concura la clasa Moto 2 în Moto GP (Campionatul Mondial de Motociclism), în 2012 a avut câteva etape în care ne-a surprins prin rezultatele bune obținute. Evident că nu ne-am gândit că e dopat, dar nu știam care-i explicația rezultatelor bune, așa, dintr-o dată, fără ca motocicleta să fi avut parte de cine știe ce inovații tehnice. Nu după multă vreme am aflat: a fost prins dopat! Cei de la MotoGP l-au suspendat doar o lună, însă decizia a fost atacată de Agenția Mondială Antidopaj la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, care l-a condamnat la 18 luni de suspendare. Așa că, țineți minte! Dacă cineva e prea bun față de restul concurenților sau își îmbunătățește brusc performanțele (ori acestea se înrăutățesc brusc, fără ca respectivul să fi fost accidentat sau bolnav) trebuie să ne întrebăm: Care-i cauza?! Răspunsul, de cele mai multe ori, e unul banal: dopajul.

Florin Silea