Americanii se pare că vor să-mi întărească pe zi ce trece părerea tot mai proastă pe care o am despre ei. Tocmai eu, care când eram mic oscilam între a mă face șofer, polițist sau… președintele Americii.
Cea mai recentă dandana (că e legată de legiuitorii lor) – ați observat, n-am scris ultima fiindcă sunt convins că vor mai fi) – pe care au făcut-o a fost să dea cu dolarul de pământ. Dolarul lor, nu cel australian sau neozeelandez.
Ce s-a întâmplat? Reuters a dat o știre potrivit căreia 224 de comuniști (apelativul peiorativ îmi aparține), atât democrați cât și republicani, i-au trimis lui Obama o scrisoare în care îi cereau ca în cadrul acordului economic cu 12 țări din Asia să introducă și angajamentul că nu vor mai manipula piața valutară, cu țintă directă către Japonia și China. Pe China o doare-n cot fiindcă nu e parte a acordului. Japonezii se apără spunând că ei nu fac decât ceea ce fac și americanii și că, la o adică, ar fi de acord cu un asemenea angajament cu condiția ca el să le fie aplicat și americanilor.
Scrisoarea a apărut săptămâna trecută, însă atunci n-a produs valuri în piața FOREX deoarece erau aproape 200 de semnatari, pe când acum sunt mai mult de jumătate dintre membrii Camerei Reprezentanților. Și, ce să vezi? S-au supărat niște băieți cu bani, și deștepți, care în decurs de câteva ore au nenorocit dolarul, ca să le arate comuniștilor nepricepuți (scuze pentru pleonasm) că politicieni le au cu economia ca vaca cu slipul.
Sigur, s-au găsit firoscoși care să încerce să teoretizeze, că discursul lui Draghi, că teama privind rezultatele care vor fi anunțate mâine de către americani. Vax! Întâmplarea a făcut că tocmai tranzacționam. Și pe discursul lui Draghi – profit de câteva sute de dolari din câteva parități. Am și pierdut vreo 374 de USD pe eur/jpy fiindcă mă uitam la tenis, Draghi și Don Mateo. Dar pe urmă a venit perioada palpitantă, când dintr-o dată euro a țâșnit ca o rechetă pe lângă dolar. Imediat m-am uitat după știri – fiindcă rezultate economice nu mai erau programate să fie anunțate, iar Draghi era deja la masă, iar cea mai recentă, de nici 1 minut (pe la 17 și ceva) era cea de la Reuters. Țineți-vă bine, că nici Bill Gates în zilele bune n-a făcut atâta mălai: 17:31 – 17:37 – 140 $ pe gbp/usd; 17:51 – 17:55 – 200 $ pe eur/usd; 17:55 – 17:57 – 195 $ pe aud/usd; 18:00 – 18:09 – -10,24 $ pe usd/jpy (latența dintre clicul pe mouse și închiderea tranzacției a făcut să nu se închidă pe 0, ci pe minus), 18:09 – 18:11 – 30,78 $ pe usd/jpy. După care m-am oprit fiindcă mi-am depășit norma de tranzacții și de profit pe luna aceasta. Operațiile le-am făcut pe un cont demo de 5000 USD.
Dacă acum vreo două sau trei săptămâni a fost știre de presă că Soros și-a făcut niște bani de buzunar speculând pe AUD (vreo 64 de milioane de USD), acum vreo săptămână cineva a încercat să speculeze pe USD anticipând anunțarea unor rezultate economice. N-am văzut să fi semnalat cineva acea tentativă. Până la urmă n-a reușit, iar eu am putut tranzacționa profitabil pe știrile economice. De aceea spun că de data aceasta fie a fost o acțiune concertată, fie, ținând cont de reacția instantanee, a fost o reacție instinctivă de pedepsire a dolarului a unor tipi care din asta trăiesc: specula cu valute. Iar pe urmă, bulgărele o dată pornit, s-a transformat în avalanșă și a măturat dolarul, iar leul a fost victimă colaterală.
Am rămas însă siderat când Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat în emisiunea lui Moise Guran că leul a scăzut fiindcă fondurile speculative ies deoarece se pare că se termină dobânzile mici în țările dezvoltate. Nene, tu le ai cu economia ca eu cu fotbalul american. Păi și joi, la conferința de presă a lui Mario Draghi (dacă nu știi, îți zic eu, e Isărescu de la Banca Centrală Europeană), s-a ridicat problema dobânzilor negative, iar omul a răspuns cinstit că din punct de vedere tehnic problema e rezolvată, dar că acum nu este momentul pentru astfel de dobânzi. Astfel a confirmat zvonul din presă – venit pe filieră bancară – că băncile comerciale sunt pregătite pentru introducerea dobânzilor negative. Și atunci, de unde tragi mătăluță concluzia că vor crește dobânzile bancare, mai ales că atât BCE, cât și Banca Angliei au păstrat neschimbate ratele dobânzilor de referință?
La ora încheierii acestui articol (vineri, 7 iunie 2013, ora 0:44) lumea din Vest face nănică, iar cursul eur/usd se bălăngănește în intervalul a vreo 25 de puncte, iar piața asiatică aduce paritățile spre valorile de dinainte de prăbușirea dolarului. Evident că revenirea merge mult mai lent decât prăbușirea, astfel că usd/jpy a ajuns abia pe la 97,40, după ce spre seară coborâse pe la 95,90, de pe la 98,30. Păi dacă erau îngrijorări privind datele economice, mai reveneau cursurile? Mai ales că între timp n-au fost anunțate alte date economice. Sau o fi că au angajat americanii la normă în ultimele ore ca să dea mâine numărul nou-angajaților mai bine decât prognoza?
Florin Silea