Aderarea României şi a Bulgariei la spațiul Schengen a primit luni, 2 mai, undă verde din partea Comisiei pentru libertăți civile din cadrul Parlamentului European. În baza rapoartelor de evaluare, ambele țări întrunesc condițiile necesare, consideră deputații europeni. Parlamentul, însă, trebuie să fie în continuare informat despre măsurile suplimentare ce urmează a fi luate în zonele de frontieră între Bulgaria, Turcia şi Grecia în lumina unui potențial influx migraționist, adaugă aceştia. Votul în plen este programat pentru luna iunie, decizia finală urmând a fi luată de către Consiliu.

Potrivit regulilor actuale, condiția majoră pentru aderarea la spațiul Schengen este posibilitatea de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii.

Verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor acquisului Schengen – controlul frontierelor terestre, aeriene şi maritime, eliberarea vizelor de călătorie, cooperarea polițienească, conectarea la sistemul informațional Schengen şi protecția datelor – este o precondiție pentru un aviz favorabil din partea Consiliului, după ce Parlamentul a fost consultat, aviz care permite eliminarea controalelor de frontieră între statele membre.

În urma evaluării progreselor înregistrate de către cele două state membre şi a rapoartelor în urma vizitelor efectuate de experți, Comisia pentru libertăți civile a PE a conchis că, în pofida unor chestiuni care mai necesită în viitor o raportare în mod regulat, acestea nu constituie un obstacol pentru calitatea celor două țări de membre ale spațiului Schengen.

„Sunt cele două state pregătite pentru a adera la Schengen? Răspunsul meu este un DA ferm si acest fapt reiese în mod clar din rapoartele de evaluare. În unele domenii cele două țări sunt chiar mai bine pregătite decât alte state membre care fac parte din Schengen”, a declarat Carlo Coehlo (PPE, PT), raportorul PE. „Aceasta se datorează în primul rând investițiilor recent efectuate, România şi Bulgaria dispunând de echipamente mai moderne şi mai eficiente, şi, nu în ultimul rând, datorită investiției politice: ambele țări au investit politic pentru a demonstra că îndeplinesc criteriile Schengen”, a mai adăugat raportorul PE.

Frontiera dintre Bulgaria – Turcia – Grecia

Raportorul Coelho a recunoscut, de asemenea, importanța recunoașterii faptului că imigrația clandestină face din spațiul de frontieră Bulgaria – Turcia – Grecia una dintre zonele cele mai sensibile ale graniței externe a UE. Aceasta înseamnă că Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, inclusiv un plan de acțiune special care va trebui aplicat în momentul în care va adera la spațiul Schengen, şi va trebui să aibă o abordare comună cu Grecia și Turcia pentru a face față unei posibile creşteri a presiunii migratoare.

Comisia a inserat un amendament prin care solicită statelor membre vizate să informeze Parlamentul European și Consiliul în scris, în cursul unei perioade de 6 luni de la intrarea în vigoare a deciziei de aderare, cu privire la problemele şi implementarea acestor măsuri suplimentare.

„Este esențial să avem în vedere că eliminarea controalelor la frontierele interne cere un înalt grad de încredere reciprocă între statele membre în ceea ce priveşte controalele la frontierele externe deoarece securitatea spațiului Schengen depinde de rigoarea şi eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controalele la granițele sale externe", a explicat raportorul PE.

Comisia PE consideră că, înainte de sfârşitul lui 2011, UE va trebui să fixeze o dată pentru aplicarea acquisului Schengen de către România şi Bulgaria.

Următorii pași

Opinia cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spațiul Schengen urmează a fi adoptată în plen în perioada 6 – 9 iunie, înaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne, care se va desfăşura între 9 şi 10 iunie.

Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luată de către Consiliu, printr-o decizie unanimă a guvernelor statelor membre Schengen.

Preşedinția ungară a Consiliului de Miniştri a declarat că va continua să lucreze pentru a ajunge la o soluție acceptabilă pentru toate părțile, având în vedere temerile exprimate de anumite state membre.

Background

Cooperarea Schengen a început la 14 iulie 1985 cu Acordul Schengen, care prevede eliminarea controalelor sistematice la frontierele interne dintre statele semnatare şi crearea unui spațiu comun, de liberă circulație a persoanelor, şi o frontieră externă comună (cu reguli comune privind controalele la frontierele externe, o politică comună privind vizele, cooperare polițienească şi judiciară şi crearea unui sistem de informații Schengen). Cele 5 state fondatoare au fost: Belgia, Germania, Franța, Luxembourg şi Olanda.

Spațiul Schengen s-a extins şi cuprinde în prezent 25 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi cele trei state asociate ale UE: Norvegia, Islanda şi Elveția (Liechtenstein va deveni al patrulea stat asociat).

În prezent libera circulație este garantată pe un teritoriu de 42673 km de coastă maritimă şi 7721 de kilometri de frontieră terestră, din 25 de state cu un total de 400 de milioane de cetățeni.

La nivelul comisiei parlamentare raportul Coehlo a fost adoptat cu 33 de voturi pentru şi 3 împotrivă.

Ioana Bobeş,
Serviciul de presă al PE